Managerii Societăţii de Transport Public Bucureşti au propus vineri un plan de măsuri în 12 paşi, pentru redresarea financiară a companiei, în condiţiile în care datoriile se ridică la 1,6 miliarde de lei.
Conform unui anunț oficial, acestea vizează reducerea cu minimum 30% a funcţiilor de conducere şi la jumătate a numărului de directori, reducerea temporară a săptămânii de lucru la patru zile pentru personalul de conducere şi TESA, fără afectarea transportului, stoparea angajărilor şi sistarea promovărilor, plecări voluntare şi reorganizare, actualizarea tarifelor şi reanalizarea politicii de gratuităţi şi eşalonarea datoriilor.
Stabilizarea financiară şi menţinerea serviciului public de transport în condiţii decente pentru populaţie sunt prioritatea zero. Astfel, managementul Societăţii de Transport Bucureşti (STB) vine cu un plan de măsuri, de redresare, în 12 paşi, aprobat de Consiliul de Administraţie. Datoriile se ridică la 1,6 miliarde de lei, informează, vineri, STB.
Astfel, cei 12 paşi sunt:
1. Reducerea funcţiilor de conducere cu minimum 30 % şi a directorilor cu 50%. Se va face o economie de circa 400.000 lei pe lună;
2. Reducerea temporară a săptămânii de lucru la patru zile pentru anumite categorii de personal, fără afectarea activităţii de transport. Este vorba despre personalul de conducere şi TESA. Sunt exceptaţi şoferii de autobuze, troleibuze, vatmanii, angajaţii din depouri şi autobaze (personalul de întreţinere, maiştri). Impactul financiar este de peste 7,3 de milioane de lei pe lună;
3. Stoparea angajărilor şi menţinerea sistării promovărilor, cu excepţia personalului esenţial pentru exploatare;
4. Diminuarea orelor suplimentare şi a orelor consecutive cu 7%. Impactul financiar: 385.000 de lei pe lună;
5. Programe de plecări voluntare şi reorganizare. Impactul financiar: între 7 şi 8 milioane de lei pe lună;
6. Optimizarea traseelor de acces şi retragere;
7. Actualizarea tarifelor astfel încât să reflecte realităţile economice şi costurile reale ale serviciului public de transport;
8. Creşterea gradului de conformare şi descurajarea călătoriei fără titlu de transport valabil;
9. Reanalizarea politicii de gratuităţi care să asigure echilibrul între protecţia socială şi sustenabilitatea financiară a serviciului public;
10. Transportul public suplimentar pentru evenimentele publice va fi asigurat exclusiv în baza unor contracte şi va fi prestat contracost, valorificarea prin publicitate a liniei turistice;
11. Eliminarea cheltuielilor neoportune;
12. Eşalonarea datoriilor. Datoria către ANAF se ridică, în prezent, la peste 1,4 milioane de lei.
„Măsurile propuse urmăresc reducerea cheltuielilor, creşterea veniturilor şi consolidarea sustenabilităţii financiare, fără întreruperea serviciului public de transport. STB se confruntă cu un deficit de lichidităţi, cu obligaţii fiscale foarte mari, de 1,6 miliarde de lei, care pun presiune pe bugetul local. Implementarea lor va fi realizată cu consultarea partenerilor sociali şi cu respectarea cadrului legal. Situaţia companiei nu este una uşoară. În ultimele luni am lucrat intens, am analizat mii de variante şi am purtat numeroase discuţii pentru a identifica soluţii complementare care să repună societatea pe picioare şi să protejeze pe termen lung locurile de muncă”, afirmă Andrei Dinculescu‑Bighea, directorul general al Societăţii de Transport Bucureşti.
Acesta susţine că responsabilitatea STB este să păstreze transportul public funcţional şi accesibil, iar acest plan urmăreşte stabilizarea companiei şi crearea unei baze sustenabile pentru viitor.
„Ne dorim ca toţi colegii care îşi asumă direcţia de modernizare şi eficientizare a companiei să se regăsească în acest parcurs şi să construim împreună viitorul STB”, a precizat directorul general.
Cele 12 măsuri propuse au fost aprobate de Consiliul de Administraţie al societăţii şi vor urma etapele legale de implementare pe parcursul acestui an.
În prezent, datoriile totale ale STB se ridică la 1,6 miliarde de lei.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, anunţă că va analiza ”temeinic” măsurile propuse de managementul companiei de transport public privind diminuarea pierderilor financiare.
La o primă lectură, spune Ciucu, măsurile ”par doar nişte primi paşi făcuţi în direcţia corectă”.
”În urma faptului că am atras atenţia cu privire la situaţia financiară dezastruoasă a STB, managementul companiei de transport public vine cu un set de măsuri care să ducă pe parcursul acestui an la diminuarea pierderilor financiare. Acestea au fost votate în Consiliul de Administraţie al STB (…). Le voi analiza temeinic. La o primă lectură, acestea par doar nişte primi paşi făcuţi în direcţia corectă. Dacă sunt suficienţi sau nu, îmi voi da seama după ce voi analiza impactul financiar cumulat. E bine măcar că au inclus şi ‘reducerea funcţiilor de conducere cu minimum 30% şi a directorilor cu 50%’. Cred că este loc de mai mult”, a scris primarul general vineri pe Facebook.
Oricum, adaugă Ciprian Ciucu, măsurile STB nu sunt suficiente fără ca ADITPBI (entitatea căreia Consiliul General i-a dat dreptul de a decide totul în ceea ce priveşte transportul public local de suprafaţă din Bucureşti şi Ilfov) să vină, la rândul ei, cu măsuri de optimizare a costurilor.
”De exemplu, transportul care deserveşte inclusiv localităţi din judeţul Ilfov costă Primăria Municipiului Bucureşti circa 230 de milioane de lei pe an! Această entitate a fost înfiinţată iniţial cu 60 de angajaţi şi a ajuns la circa 200. Inclusiv aici este nevoie de reorganizare şi restructurări”, a susţinut primarul general.
El a precizat că, dacă măsurile propuse nu sunt suficiente, va veni el cu propuneri suplimentare.
”Voi lua în calcul măsurile propuse de către conducerea STB, pe cele pe care încă le aştept de la ADITPBI şi, dacă nu sunt suficiente, voi veni şi eu cu propuneri suplimentare. Cer conducerii STB să facă public documentul care a fost votat ieri în Consiliul de Administraţie al STB şi să dea drumul la discuţii cu sindicatele. Transparenţa este esenţială pentru succesul întregului demers. Este bine că şoferii, vatmanii şi muncitorii nu vor fi afectaţi, iar disponibilizările vor fi făcute doar la nivelul angajaţilor suport, cei TESA, din birouri”, mai arată Ciucu.