Peste 22.000 de pelerini din ţară şi străinătate şi-au petrecut noaptea de marţi spre miercuri aşteptând la un rând de aproximativ 5 kilometri pentru a se închina la raclele cu moaştele Sfintei Parascheva şi Sfântului Paisie de la Sihăstria, care au fost aşezate într-un baldachin amenajat special în curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Mii de creştini de rit ortodox sau catolici au venit la Iaşi în speranţa că vor putea asista la Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de înalţi prelaţi conduşi de mitropolitul Teofan cu prilejul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, anunță Agerpres.
În ciuda temperaturilor scăzute din timpul nopţii, curtea Catedralei Mitropolitane din Iaşi era arhiplină miercuri dimineaţă, iar pelerinii au stat chiar şi 17 ore la rând pentru a se închina şi a se ruga la moaştele celor doi sfinţi.
Până în prezent, potrivit estimărilor organizatorilor, aproximativ 180.000 de pelerini au trecut pe la baldachinul din curtea mitropolitană.
De la începutul pelerinajului, 1.079 de persoane au necesitat îngrijiri medicale după ce li s-a făcut rău în timp ce aşteptau la rând, 52 dintre acestea fiind duse la spital.
Pelerinajul la racla Sfintei Cuvioase Parascheva, mai ales în ziua de 14 octombrie, se organizează încă din secolul XVII, de pe vremea domnitorului Vasile Lupu.
Cunoscută şi sub numele de Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, astăzi Capul Kaliacra, din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Moaştele Cuvioasei au fost păstrate aproape 200 de ani într-o biserică din Epivat, apoi la Târnovo, iar în secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol.
În anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a adus la Iaşi Moaştele Sfintei Parascheva, aşezându-le în biserica Mănăstirii ”Sfinţii Trei Ierarhi”. De atunci, Sfânta Cuvioasă Parascheva este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei şi a celor năpăstuiţi. În ultimii ani, pelerinajul începe în jurul datei de 8 octombrie şi se sfârşeşte pe 15 octombrie.