Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a explicat joi, la Radio Europa FM, motivul pentru care că tot mai mulți politicieni români, din toate partidele, se uită, dacă nu cu simpatie, măcar cu „neutralitate pozitivă” către el și către ceea ce reprezintă, arătând că „există un anumit grad de decență și de prietenie pe care le-am construit în timp cu foarte mulți oameni din România, din toate partidele și din toate colțurile societății românești”.
Mai mult, vorbind despre contestatarii săi, spune că aceștia sunt puțini la număr, doar vreo doi-trei, făcând probabil referire mai ales la liderii din PSD, Marcel Ciolacu și Mihai Tudose, însă acesta crede că cei care îl contestă i-au făcut un bine. Astfel, liderul NATO dă semnale din ce în ce mai puternice
„N-am auzit decât două-trei personaje politice care mă atacă, le mulțumesc foarte mult, cred că-mi fac bine, dar n-am auzit multă lume din partidele politice din România atacându-mă pe mine și nu tot din motive tactice, așteptând că poate câștigă Geoană și trebuie să ne pregătim pentru un alt președinte pentru România ci pentru că pur și simplu există un anumit grad de decență și de prietenie pe care le-am construit în timp cu foarte mulți oameni din România, din toate partidele și din toate colțurile societății românești.
De aceea, dacă sunt unul-doi care care mă atacă, e problema dânșilor, nu cred că îmi face neapărat rău. Dar dacă ne uităm puțin mai în profunzime, lumea care știe politică, lumea care este serioasă, lumea care dorește să construiască și nu să dezbine, cred că se uită, dacă nu cu simpatie, măcar cu neutralitate pozitivă către mine și către ceea ce eu reprezint”, a explicat Mircea Geoană la Europa FM.
Mai mult, în cadrul interviului Mircea Geoană a prezentat o serie de informații despre o posibilă candidatură independentă la alegerile prezidențiale vorbind despre cum ar trebui să fie profilul unui candidat independent și ce are de făcut dacă va ajunge în această funcție.
„Este foarte interesant că la alegerile prezidențiale din România, iarăși, istoric vorbind, participarea la vot este mult mai mare decât la alegerile celelalte. Deci, dacă la alegerile locale de acuma vom avea probabil spre 40% participare la vot, la turul întâi de prezidențiale sunt la 50 și ceva %, turul doi este la 60 și ceva la %.
Deci, cred că între un candidat al poporului și un candidat al mașinărie de partid oamenii vor alege un candidat al al poporului. Întrebarea de fond este următoarea: poate cineva să poată să schimbe lucrurile în profunzime în România fără să aibă un anumit tip de majoritate? Aș spune spune, revenind iarăși la cultura politică a României, că nu e atât de mare problema. Ce va face viitorul președinte ales, să spunem în septembrie, dacă se menține această dată și dacă va avea sau nu va avea influență cu partidul din România? Va avea.
Adevărata întrebare este dacă acest președinte va putea să coalizeze o coaliție în publicul românesc, cu mediul de afaceri, cu diaspora, cu ONG-urile, cu media independentă, pentru a putea să aibă nu doar o majoritate care inevitabil este fluctuantă în Parlamentul României, ci o majoritate a românilor, transideologică și transgeografică și trans-clasă socială pentru a putea într-adevăr să le anime interesul și speranța”, a mai punctat Geoană.
Mircea Geoană mai arată că „partidele românești și-au demonstrat faptul că atunci când lidership-ul politic le cere să facă lucruri bune, fac lucruri bune, când le cere să facă lucruri mai puțin bune, le fac mai puțin bune”.
„Ca să dau un exemplu de președinți europeni cu constituții similare cu ale României, sunt trei țări în Europa unde președinții, conform constituției actuale, au un profil și un mandat similar: Franța, Lituania și România.
Sentimentul meu, vorbind cu lumea, citind sondajele serioase care se fac, este că e nevoie de așa ceva. Iar ca tip de atmosferă politică în România, vorbind despre Franța, francezii numesc finalul de mandat ultim al președintelui, ei spun în franceză sfârșit de domnie, în traducere românească. Deci, și aici, la noi, lumea se pregătește pentru ciclul politic viitor, pentru ciclul istoric viitor. Și nu mai este vorba de un calcul, să zic mediocru, ce mai fac la locale, ce mai fac la europarlamentare, lumea se pregătește pentru următoarea iterație și următorul ciclu politic românesc”, a completat acesta.
Mai mult, Geoană a mai arătat subtil că tot mai mulți din PNL și PSD se uită către el și trebuiesc încurajați să facă marele pas, mai ales dacă simt că nu sunt reprezentanți de actualele partide politice.
„Cunosc multă lume și lume bună de bună calitate și în politică și în afara politicului în România. Eu sunt absolut convins că și astăzi există elemente importante din actualele partide care își doresc altceva. Sunt convins că sunt extrem de mulți oameni, bărbați și femei, din partidele existente, care înțeleg că trebuie să meargă către către o altă direcție. Și da, există resursă civică, civică în primul rând, dar și politică în societate care nu sunt astăzi reprezentați în actualele partide, care doresc să se mobilizeze. De aceea Mișcarea România Renaște, care mă bucur că se naște, e o mișcare civică, nu este ceva politic sau electoral, îmi arată că există în continuare energie pozitivă și speranță în România.
Și eu cred că și din partide, și din afara partidelor putem crea o coaliție transversală în societate, care să însoțească noul președinte, să pună presiune constructivă pe viitoarele guverne, să pun presiune constructivă pe viitorul Parlament, să pună presiune constructivă pe ceea ce înseamnă direcția viitoare a României”, a completat oficialul NATO, posibil candidat la prezidențiale susținut de Mișcarea România Renaște.
Mircea Geoană a participat joi la emisiunea Piața Victoriei moderată de Ioana Ene Dogioiu la Europa FM.