NEWS

Mircea Geoană, la „Dezbaterea Mica Unire”: Au reușit fiindcă au transformat ideile în măsuri practice

Mircea Geoană la Dezbaterea Mica Unire Au reușit fiindcă au transformat ideile în măsuri practice

O întâlnire importantă a avut loc marți, 24 ianuarie, de ziua Unirii, la Bruxelles, acolo unde Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO a răspuns invitației Asociației Proiectul România 2030 și a participat la un eveniment dedicat celebrării Unirii Principatelor Române.

Mircea Geoană, al doilea om în NATO, a vorbit despre importanța Micii Uniri, eveniment care astăzi împlinește 164 de ani și care a pus bazele creării României Mari la 1 decembrie 1918.

„Dragii mei, azi ne amintim de ziua Unirii din 1859. Cele două principate române, Moldova și Țara Românească și-au pus atunci destinele la olaltă printr-un act de voință comună. Un eveniment ce a stat la baza bulgărului de zăpadă ce a condus la crearea României Mari la 1 decembrie 1918. A fost voința unei clase politice excepționale, conservatoare prin naștere, progresistă prin educație și romantică prin idealuri. Vorbim de fii boierilor întorși de la studii, bonjouriștii de la jumătatea secolului 19. Ideile lor aduse în bagaje de la Paris, Viena si Berlin au transformat într-o jumătate de secol niște teritorii fără orizont politic într-un stat independent, suveran și național.

Revoluționari, toți educați, vorbitori de franceză italiană sau germană, puși la curent cu filosofia și politica europeană, unii dintre ei înstăriți, unii juni, alții trecuți de prima tinerețe. Acești temerari au reușit până la urmă să facă un salt istoric spectaculos de la eșecul Revoluției pașoptiste la reușita unirii principatelor. Dupa 10 ani de efort au izbutit să unească două părți separate ale aceluiași neam. Au reușit fiindcă au transformat ideile în măsuri practice. Au reușit fiindcă au organizat idealul după reguli și mijloace. Și pentru că au pus la o parte competiția dintre ei pentru binele nației”, a explicat Mircea Geoană în alocuțiunea de marți seară de la Bruxelles.

„Unirea Principatelor a fost un proces început în 1848 când focul Revoluției a călit nu doar idealurile sociale ci și acela al unității naționale. Românii își potriveau ceasul istoriei cu cel al Europei. Programul de țară de la 1848 urmează sa îl îndeplinească Alexandru Ioan Cuza 11 ani mai târziu. Principele Cuza rămâne in istorie ca efigie a unui vis, a unei rugăciuni primite, a gândului înaripat de voința si a voinței transformate in fapta. Dar Cuza nu a fost doar cel are a unit, dar și cel care a introdus reguli clare de orânduire a statului.

A fost arhitectul primului mare salt istoric din istoria modernă a României. Educație de toate gradele, ocrotirea sănătății, armată și ordine internă, economie agrară, sistemul fiscal, transporturile, cultură, justiție, toate au fost organizate de el sau reorganizate. De la el ne-a rămas expresia ocaua lui Cuza, o reamintire nevoii perene de a lupta pentru reguli egale pentru toți și împotriva cancerului pe care corupția o reprezintă pentru prosperitatea și sănătatea morală a fiecărei națiuni”, a mai continuat secretarul general adjunct al NATO.

Mircea Geoană a mai explicat cum președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop a făcut o paralelă între Alexandru Ioan Cuza și Abraham Lincon.

„Ca și Lincon, spune academicianul Pop, Cuza a reconstituit din temelii o țară și a plătit îndrăzneala sa cu moartea sa politică. Lincon a plătit prețul transformării și fondării Americii moderne cu moartea sa fizica prin asasinare”, a mai explicat Mircea Geoană.

Întâlnire importantă la Bruxelles. „Dezbaterea Mica Unire”

,,Mica Unire” din 1859 a reprezentat o etapă importantă în formarea statului național unitar român. Pentru prima dată în istorie, concepte precum unitate, libertate, fraternitate și modernitate au prins contur, iar țelul românilor – ,,Unirea Moldovei și Tării Românești într-un singur stat neatârnat românesc” – așa cum este menționat în programul – legământ ,,Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”, din 24 mai 1848, a fost posibil.

Evenimentul a reunit la Bruxelles români din țară și din diaspora pentru a analiza contextul și semnificația „Micii Uniri”, dar și modul în care unitatea și solidaritatea reală de care au dat dovadă românii atunci, precum și speranța și încrederea în viitor, pot reprezenta și astăzi elementele fundamentale pot asigura transformarea statului român într-unul cu adevărat modern și prosper.

Proiectul România 2030 (www.ro2030.ro) este un loc de întâlnire al celor care cred într-o politică a speranței, decenței, integrității și echității, un accelerator de idei și soluții, precum și o mișcare pentru generarea unui Salt Istoric al României. Punând inovarea în centrul politicilor transformării, Proiectul România 2030 își propune să contribuie la un Nou Contract economic, social, de sustenabilitate și democratic pentru România.

Evenimentul a putut fi urmărit live pe pagina de Facebook a Asociației Proiectul România 2030, accesând următorul link: https://www.facebook.com/proiectulromania2030

Mircea Geoană, printre invitați

Dezbaterea s-a bucurat de prezența Secretarului General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, și a prof. dr. Ștefan Constantinescu, președintele Federațiilor Europene a Academiilor de Medicină, ce vor avea câte o alocuțiune, cu prilejul împlinirii a 164 de ani de la ,,Mica Unire”.

Totodată, s-au alăturat discuției Aurica Ichim, director al Muzeului Municipal ,,Regina Maria” din Iași și Florian Bichir, jurnalist Evenimentul Istoric.