Motivul pentru care angajaţii rămân cu mai puține zile de concediu de odihnă, în ciuda faptului că acest drept este bine stabilit în Codul Muncii.
Cu toate astea, există și câteva excepții prevăzute de Codul Muncii, care vă pot reduce numărul de zile de concediu de odihnă, proporțional cu perioada lipsită de la serviciu.
Astfel, pentru zilele în care angajații lipsesc nemotivat de la locul de muncă, sau concediile fără plată, numărul de zile de concediu de odihnă se pot reduce proporțional cu perioada lipsită.
De exemplu, dacă un angajat a beneficiat de șase luni de concediu fără plată, este evident că durata concediului de odihnă se va reduce de la 20 de zile calendaristice, la zece zile calendaristice.
Și în cazul abesențelor nemotivate, situația este identică. Mai mult, specialiștii în Codul Muncii susțin că și în cazurile de absență motivată de la locul de muncă, dar nu mai mult de zece zile pe an, caz prevăzut de articolul 152, indice 2, salariatul va beneficia de o reducere a duratei concediului de odihnă.
” Salariatul are dreptul de a absenta de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului, în condiţiile informării prealabile a angajatorului şi cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului”, se arată în Codul Muncii.
Și persoanele care s-au aflat pentru o vreme în șomaj tehnic plătit de angajator cu 75 la sută din salariul de bază, nu beneficiază de concediu întreg pentru anul în curs.
Alte situații prevăzute de Codul Muncii pentru reducerea concediului de odihnă, nu mai există, decât cele explicate mai sus.
Este foarte important de știut, că angajatorii nu vă pot reduce perioada de concediu de odihnă, cu de la sine putere, atunci când ați fost în concediu medical, de maternitate, cele de risc maternal, concediile paternale, concediile pentru îngrijirea copilului bolnav, concediile de îngrijitor și zilele de absență pentru situații neprevăzute.
De asemenea nici concediu de studii, care oficial se numește concediu de formare profesională, care poate fi de maxim zece zile lucrătoare, în fiecare an, dar nici zilele libere legale, stabilite de lege în contractul colectiv de muncă, nu poate reduce perioada concediului de odihnă, nu pot scurta concediu oficial de conducere.
Concediul de odihnă anual plătit are atât rolul unei perioade de repaus, cât și pe acela de a permite oricărui salariat să beneficieze de o veritabilă perioadă de destindere și recreere.
În același timp, vorbim despre o obligație principală a angajatorului, aceea de a asigura fiecărui salariat dreptul de a se deconecta de la sarcinile și atribuțiile specifice postului pe care-l ocupă conform contractului de muncă, dar și despre o obligație expresă a salariatului de a-l efectua în perioada în care a fost programat, potrivit avocatnet.ro.
De asemenea, angajatorul are obligația de a se asigura că a făcut programarea concediilor de odihnă până la finalul anului pentru anul următor și că nu a omis să se consulte cu salariații, individual sau colectiv, după caz.
Oricare ar fi varianta aleasă, consultarea este obligatorie, fiind păstrată și obligația salariaților de a efectua, potrivit programării, concediul de odihnă anual.
Codul muncii reglementează concediul de odihnă anual, permite găsirea unei soluții care să asigure un echilibru
Codul muncii impune o perioadă minimă de 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt, iar restul concediului poate fi efectuat și fracționat, potrivit rezultatului consultărilor individuale sau colective.