Obiceiuri și superstiții de Sfinții Constantin și Elena

Există o mulțime de obiceiuri și superstiții de Sfinții Constantin și Elena. Reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox.

Sfinții Constantin și Elena sunt prăznuiți pe data de 21 mai. În fiecare an, peste 1.750.000 de români își serbează onomastica.

Obiceiuri și superstiții de Sfinții Constantin și Elena

Obiceiuri

• În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult decât atât, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îți învață puii să zboare.
• Sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este una a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor, potrivit Libertatea. Așa este în calendarul popular.
• Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul și meiul. Se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
• Este interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
• De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu agheasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
• Tot astăzi, păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele și pe cine vor angaja să le păzească pe timpul pășunatului.
• În ziua praznicului, pentru sănătate și bunăstare, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.

Superstiții

• Femeile obișnuiesc să tămâie și să stropească cu agheasmă. Se alungă duhurile rele și necurate.
• Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Toate obiceiurile și superstițiile enumerate mai sus încă se păstrează, mai ales în mediul rural.