Palatul Știrbey va fi scos la licitație. Istoria tristă a domeniului de la Buftea, unde s-a refugiat Regina Maria, devenit loc de petreceri pentru Nicu Ceaușescu
Palatul Știrbey va fi scos la licitație de lichidator cu preţul de pornire de 7.950.000 de euro, potrivit unui anunţ public făcut de Euro Insol, lichidator judiciar al debitoarei Bucharest Arena, compania care deţine palatul şi domeniul Ştirbey, notează Forbes.
Licitaţia este programată miercuri, 29 iunie și există cel puţin un participant înscris. Înscrierea la licitaţie este condiţionată de achiziţionarea Caietului de sarcini (10.000 lei) şi de depunerea unei garanţii de participare de 20% din preţul de pornire.
Palatul Știrbey va fi scos la licitație. Casa ”Prințului Alb” și refugiul Reginei Maria
Au locuit aici prințul Barbu Alexandru Știrbey (1872-1946) împreună cu soția sa, prințesa Nadeja Bibescu Știrbey.
Barbu Știrbey a fost un om politic marcant în perioada antebelică, dar și interbelică, descendent al Brâncovenilor prin bunica sa. În 1913, a fost numit de Carol I administrator al Domeniilor Coroanei Regale, timp în care s-a împrietenit cu Ferdinand, prinț moștenitor la acea vreme.
Devenit rege, Ferdinand l-a numit consilier personal pe Știrbey, și din acest rol, ‘Prințul Alb’ (cum i se spunea) a avut un rol considerabil atât în politica internă cât și în politica externă.
Se spune că și între Regina Maria (care venea adeseori la Palatul de la Buftea și chiar s-a mutat aici în timpul Primului Război Mondial pentru a se proteja) și Știrbey a fost o relație strânsă.
Istoria domeniului de la Buftea este mai veche: bunicul lui Barbu Știrbey, și anume Barbu Dimitrie Știrbei (domnitorul Țării Românești între 1849-1856), avea o casă de vânătoare pe acest teren. Aceasta este astăzi Casa Mică, aflată de-a lungul aleii principale a parcului, la intrarea pe domeniu, o căsuță de formă dreptunghiulară cu pivniță, parter și pod. Nu se cunoaște arhitectul.
Casa mică a suferit modificări de-a lungul timpului, care i-au schimbat foarte mult înfățișarea. Aici s-a retras familia Știrbey în 1916 la venirea familiei regale la Buftea, la intrarea României în Război, cedându-le lor locul de onoare în Palat. Acest lucru este menționat de Prințesa Nadeja în memoriile sale.
Inspirat de o vilă elvețiană și confiscat de comuniști
Palatul Știrbey a fost construit de tatăl lui Barbu Știrbey, Alexandru Barbu Știrbei (acesta fiind cel care a schimbat numele de familie în ‘Știrbey’, după moda timpului), între 1863-1864: cei doi ani sunt inscripționați pe două fațade, împreună cu inițialele A.B.S. și blazonul familiei.
Inspirația pentru construcția palatului vine de la o vilă elvețiană, iar aerul romantic al palatului este dat de combinația de stiluri arhitecturale: neogotic și Rundbogenstil.
Palatul a fost expropriat în ’46 și apoi a intrat în proprietatea guvernului și a Comitetului Central al PCR în ’53.
Loc de petreceri pentru Nicu Ceaușescu și viitor mall
În 1948, după confiscarea din pivnițe a 12.788 litri vin, palatul devine sediul U.F.D.R. (Uniunea Femeilor Democrate din România), clădirile administraţiei.
Apoi, în 1954, Palatul Știrbei devine Muzeul Popular de Artă, funcție pe care o va deține până în 1977 – când este grav deteriorat de către cutremur.
Într-o vreme, palatul a fost ocupat de o parte a Institutului de geriatrie ‘Ana Aslan’, fiind și depozit de vinuri și loc de petrecere pentru Nicu Ceaușescu.
În 1983, statul hotărăște ca în clădirea lui să își desfășoare activitatea Muzeul Ceramicii, muzeu ce a funcționat până în 1994, când palatul este retrocedat moștenitorilor familiei Știrbei. La rândul lor, moștenitorii vând palatul omului de afaceri Ovidiu Popescu, care în 2008 a pus pe masa Primăriei Capitalei un proiect de demolare al palatului (monument istoric înscris în patrimoniul național), pentru ca în locul lui să poată ridica un mall.
Planuri să devină un hotel de lux
În 2008, fără avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, Ministerul Culturii a semnat un aviz de declasare a anexelor Palatului Știrbei (pivnițele domnești), clasate ca monument de categoria A, iar proprietarul le-a putut în acest fel dărâma.
Această acțiune a generat, în 2015, prima achetă DNA segmentul clădirilor de patrimoniu distruse.
Bucharest Arena, firma care se ocupa cu administrarea, a achiziționat domeniul în anul 2007, cu 9 milioane de euro.
Inițial, planul de transformare a palatului preuspunea un hotel de 5 stele, având și un muzeu ce urma sa fie dedicat familiei Știrbei. Planurile de afaceri au fost multe, prioritatea fiind plata datoriilor de peste 100 milioane de lei către băncile creditoare, apoi organizarea unor evenimente în parteneriat cu diverse agenții sau închirierea apartamentelor din palat în regim hotelier, un alt proiect fiind amenajarea unui parc de aventură.
