Parchetul European face 40 de percheziții în România şi Franţa. Schema de fraudarea fondurilor UE
Parchetul European face 40 de percheziții în România şi Franţa. Acțiunea vizează suspiciuni de fraudă cu fonduri europene şi naţionale, în valoare de peste 30 de milioane de euro.
Este vorba despre o presupusă schemă infracţională prin care erau emise scrisori de garanţie false către beneficiari de proiecte finanţate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva unor eventuale daune.
40 de percheziții în România şi Franţa pe fraufarea fondurilor europene. Scrisori de gerenție de la o bancă fictivă
Potrivit anchetei, în perioada 2020-2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiau de finanţare europeană, au fost emise mai multe scrisori de garanţie de către bănci fictive sau entităţi financiare dubioase care nu dispuneau de lichidităţile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.
O bancă fictivă care aparent funcţiona în Insulele Comore a emis scrisori de garanţie prin care a asigurat autorităţilor publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro.
În mod similar, instituţii financiare care aparent operează în Cehia, Letonia şi Spania au emis scrisori de garanţie care urmau să fie utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru şi fără a dispune de fondurile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.
În România, percheziţiile se desfăşoară în Bucureşti, Alba, Arad, Cluj, Constanţa, Hunedoara, Iaşi, Mureş şi Olt.
Percheziţii sunt efectuate şi în Roquebrune-Cap-Martin, în sudul Franţei.
Ce este ”scrisoarea de garanție”
”Pentru proiectele care beneficiază de finanțare UE, câștigătorul contractului finanțat de UE trebuie să depună o scrisoare de garanție de bună execuție, emisă de o instituție financiară care se obligă să plătească anumite sume de bani (valoarea garanției), în cazul în care serviciile nu sunt executate corect.
În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primește un avans, acesta trebuie să depună și o scrisoare de garanție către autoritatea contractantă, asigurând recuperarea avansului.
Se presupune că făptuitorii bănuiți ar fi emis scrisori de garanție în numele unor entități financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul eliberării scrisorilor de garanție, suspecții se înțelege că au încasat sume importante de bani, pe care le-au folosit în interes propriu.
În cazul în care un antreprenor nu își va îndeplini obligațiile contractuale, autoritățile contractante nu ar putea executa aceste scrisori de garanție, întrucât entitățile emitente nu dispuneau de resursele financiare necesare”, se arată într-un comunicat remis de EPPO.
