Pauperizarea României. Conform unei analize publicate marți de reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS), aproximativ 15% din salariaţii cu contracte de muncă, cu timp complet, au salarii brute la nivelul salariului minim brut pe ţară.
„Blocul Naţional Sindical atrage atenţia asupra sistemului salarial din România! 15% din salariaţii cu contracte de muncă cu timp complet au salarii brute la nivelul salariului minim brut pe ţară. Pentru cele mai mici 40% din salariile din România (salarii aferente contractelor cu normă întreagă), salariul mediu brut era în luna februarie de 3.362 lei, cu doar 62 de lei peste salariul minim. La polul opus, pentru cele mai mari 10% din salarii, salariul mediu brut era în luna februarie de 37.375 lei, de zece ori mai mare decât salariul minim pe economie”, se arată într-un comunicat de presă al BNS.
Blocul Național Sindical a anunțat că în luna februarie 2024, câştigul salarial mediu brut pe economie a fost de 7.990 lei. În aceeaşi perioadă, 60% din câştigurile salariale brute pentru contracte de muncă cu timp complet s-au situat sub câştigul salarial mediu brut pe ţară. BNS şi cele 29 de federaţii afiliate au organizat luni un miting în faţa Guvernului României, solicitând reducerea fiscalităţii pe muncă şi demararea de urgenţă a unei reforme fiscale.
Luni, sub sloganul „Respect pentru muncă şi cei care muncesc! Lucrătorii din România nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale!”, Blocul Naţional Sindical (BNS) şi cele 29 de federaţii afiliate au organizat luni un miting în faţa Guvernului României.
„Obiectivul acestui protest este reducerea fiscalităţii pe muncă în România. Cerem, în acest mod, respect pentru muncă şi cei care muncesc! În ultimii ani, clasa politică din România a pus capitalul mai presus de toate, iar asta a dus la migrarea peste hotare a 5 milioane de cetăţeni din România, aflaţi în vârstă de muncă. România are astăzi cea mai ostilă piaţă de muncă în ceea ce priveşte dialogul social! Lucrătorii români au ajuns cobaii experimentelor fiscale făcute de toate guvernele de după 1989″, precizează BNS.
Aceștia susțin că România este singura ţară din Uniunea Europeană şi din lume în care contribuţiile mediului de afaceri la sistemul de securitate socială au fost mutate în cârca salariaţilor începând cu anul 2018. Astfel, contribuţia la sănătate şi cea la sistemul de pensii s-au dublat pentru angajaţi, în timp ce pentru angajatori s-au redus la zero.
„Astăzi, România are una dintre cele mai ridicate sarcini fiscale pe costul forţei de muncă din UE: 42,8% faţă de 38,6% media europeană! Peste 87% din sarcina fiscală este reprezentată de contribuţiile sociale percepute pentru finanţarea sistemului de securitate socială. 82,6% din finanţarea sistemului de pensii şi a sistemului de asigurări de sănătate se asigură din contribuţii plătite de persoanele asigurate, în proporţie de peste 97% aceştia fiind salariaţi. Sarcina fiscală pusă pe umerii salariaţilor este mult peste 50% atât cât reprezintă sarcina maximă prevăzută de Convenţia OIM şi Codul european de securitate socială”, avertizează BNS, potrivit Agerpres.
Mai mult, salariile mici şi taxarea ridicată au făcut ca România să înregistreze a treia cea mai scăzută rată de ocupare a forţei de muncă din UE în 2023, după Italia şi Grecia, potrivit datelor Eurostat. Doar 69% dintre românii cu vârsta între 20 şi 64 de ani lucrează, ceea ce înseamnă că aproape o treime dintre români nu muncesc.