PMB, dată în judecată pentru pentru că nu dă aviz de construcții într-o zonă protejată. Sumă uriașă cerută de reclamant
Brookfield Properties, o societate comercială care deține patru loturi de teren în apropiere de Lacul Herăstrău a dat în judecată Primăria Capitalei.
Terenurile aflate în proprietate societății comerciale amintite sunt încadrate în intravilan la categoria curți-construcții și, potrivit Planului Urbanistic General, terenurile aparțin de subzona V1c, spații verzi cu acces nelimitat, respectiv spații plantate protejate.
Primăria Capitalei, dată în judecată de Brookfield Properties
Nimic deosebit, doar că în 28.03.2022, entitatea sus menționată a dat în judecată Primăria Capitalei solicitând despăgubiri de 798.624 euro invocând lipsa de folosință pentru cele patru terenuri în perioada 28.03.2019 – 29.08. 2022. Totodată, Brookfield Properties SRL a cerut plata despăgubirilor și pentru perioada cât se menține regimul urbanistic al terenurilor.
În motivarea cererii, citată de portalul justnews.ro reprezentanții societății care au dat în judecată Primăria Capitalei invocă faptul că la datele de 10.08.2006 şi 29.08.2006, art. 71 al O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului permitea schimbarea destinaţiei terenurilor spatii verzi, proprietate privată, iar, ulterior, în 2007, prin O.U.G. nr. 114/22.10.2007, art. 71 din O.U.G. nr. 195/2005 a fost modificat, instituindu-se interdicţia de a schimba destinaţia terenurilor spatii verzi proprietate privată.
Astfel argumentul Brookfield Properties constă în faptul că proprietățile sale, au fost încadrate eronat prin reglementările urbanistice ca parc, spaţiu verde cu acces nelimitat. În plus, PUG București statuează că în zona V1c nu pot fi efectuate intervenții care să aducă prejudiciu calității peisagistice a spațiului plantat protejat.
Despăgubiri de 800.000 de euro
Cu alte cuvinte, în zona V1c nu se poate ridica nici un fel de construcție. Conservarea și menținerea florei în forma existentă este obligatorie, obligație care se aplică și pentru categorie de folosință curți-construcții. În aceste condiții, instanța a reținut următoarele aspecte:
„Instituirea, începând cu data de 22.10.2007, prin art. 71 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, a interdicţiei de schimbare a destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi, nu poate fi în nicio împrejurare, o faptă ilicită imputabilă pârâţilor, de vreme ce nu aceştia au fost emiţătorii actului normativ respectiv, ci, dimpotrivă, pârâţii, în calitate de destinatari, sunt doar datori să-l respecte.
Decizia instanței
Prin urmare, de vreme ce, la momentul încadrării terenului în zona spaţii verzi, nu exista niciun fel de obligaţie a pârâţilor de a iniţia procedura de expropriere, o atare obligaţie fiind impusă mulţi ani mai târziu, printr-un act normativ care nu se poate aplica retroactiv, nu se poate susţine că pârâţii ar fi nesocotit cerinţa impusă de dispoziţia sus-menţionată”, potrivit justnews.
Soluția a fost atacată la Curtea de Apel București. În primul termen de judecată a fost admisă în parte cererea soceietății de acordarea a facilităților pentru plata taxei de timbru. În consecință, magistrații au dispus achitarea taxei de timbru în valoare de 15.000 de lei în 10 rate egale lunare, cu prima scadență în 30 septembrie 2024, mai amintește sursa citată.
