Polonia anunță o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU! Varșovia restricționează traficul aerian la frontiera estică până în decembrie
Polonia a anunţat joi, 11 septembrie, la mai bine de la 24 de ore de la incident, restricţionarea traficului aerian la frontiera sa estică, în urma intrării pe teritoriul său a aproximativ douăzeci de drone presupuse a fi ruseşti. Această restricţie, în vigoare până la începutul lunii decembrie, „este instituită pentru a asigura securitatea naţională”, a transmis într-un comunicat agenţia poloneză de navigaţie aeriană (PAZP). Varşovia a anunţat joi şi că, la cererea sa, va avea loc o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU, transmite AFP.
În același timp, Polonia a solicitat aliaţilor sisteme suplimentare de apărare aeriană şi tehnologie anti-drone pentru a-şi proteja mai bine teritoriul de incursiunile ruseşti, scrie Bloomberg citând surse informate despre această cerere. În acelaşi timp, ţările baltice au trimis o scrisoare comună Congresului SUA, solicitând menţinerea unei iniţiative cheie de finanţare a apărării, după ce Pentagonul a anunţat că intenţionează să reducă fondurile alocate ţărilor europene care se învecinează cu Rusia.
Polonia anunță o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU! Varșovia restricționează traficul aerian la frontiera estică până în decembrie
Potrivit PAZP, la cererea armatei poloneze, traficul aerian va fi închis, cu rare excepţii, pentru zborurile civile de-a lungul frontierei cu Belarus şi Ucraina, începând de joi şi până pe 9 decembrie.
Considerată deliberată de Varşovia şi de aliaţii săi, dar contestată de Moscova, intrarea a aproximativ 20 de drone provenind din spaţiul aerian ucrainean şi belarus a stârnit o puternică emoţie în Polonia, care a solicitat consolidarea capacităţilor militare ale UE şi NATO pe teritoriul său.
„La cererea Poloniei, va fi convocată o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite cu privire la încălcarea spaţiului aerian polonez de către Rusia”, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei pe X.
Avertisment privind pericolul rusesc
Polonia intenţionează astfel „să atragă atenţia întregii lumi asupra acestui atac fără precedent al dronelor ruseşti împotriva unui stat membru nu numai al ONU, ci şi al Uniunii Europene şi al NATO”, a declarat şeful diplomaţiei poloneze, Radoslaw Sikorski, la radio RMF FM. Potrivit acestuia, intruziunea nu este „doar un test pentru Polonia, ci un test pentru întreaga NATO, şi nu doar militar, ci şi politic”.
Potrivit Varşoviei, 19 drone au intrat în spaţiul aerian polonez în noaptea de marţi spre miercuri, fără a provoca răniţi. Cel puţin trei drone, „de fabricaţie rusă”, potrivit lui Sikorski, au fost doborâte de armata poloneză, sprijinită de aliaţii NATO. O casă şi o maşină au fost avariate în estul ţării.
Resturi a 16 drone
Au fost găsite resturile a 16 drone, potrivit unui bilanţ publicat miercuri seara de Ministerul de Interne polonez.
Intruziunea a provocat o avalanşă de proteste din partea aliaţilor Poloniei.
Miercuri, cancelarul german Friedrich Merz a denunţat o „acţiune agresivă” a Rusiei, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat Moscova în privinţa unei escaladări. „Susţinem aliaţii noştri din NATO în faţa acestor încălcări ale spaţiului aerian şi vom apăra fiecare centimetru din teritoriul” Alianţei, a promis ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker. Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a denunţat „cea mai gravă încălcare a spaţiului aerian european de către Rusia de la începutul războiului”.
Articolul 4, invocat
Consiliul Nord-Atlantic, principalul organ decizional al Alianţei, a modificat în aceeaşi zi formatul reuniunii sale săptămânale pentru a o desfăşura în conformitate cu articolul 4 din tratatul constitutiv al acestei organizaţii, a cărui activare a fost solicitată de Varşovia. Acesta prevede că „părţile se vor consulta ori de câte ori, în opinia uneia dintre ele, integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea uneia dintre părţi va fi ameninţată”.
Joi, China, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU şi susţinător diplomatic al Moscovei, a făcut apel la „dialog” între părţile implicate. „China speră că toate părţile implicate îşi vor rezolva în mod adecvat diferendele prin dialog şi consultare”, a declarat Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei, în cadrul unei conferinţe de presă periodice.
Bloomberg: Polonia solicită aliaţilor mai multă apărare aeriană după atacul cu drone ruseşti
Solicitarea a venit după ce Polonia, membru NATO şi al Uniunii Europene, a doborât drone care au traversat teritoriul său în timpul unui atac aerian masiv al Rusiei asupra Ucrainei, fiind prima reacţie de acest fel de la începutul invaziei ruse în ţara vecină, acum mai bine de trei ani şi jumătate. Autorităţile poloneze au raportat că cel puţin 19 drone au intrat în spaţiul aerian polonez.
Varşovia se consultă cu aliaţii săi din NATO cu privire la asistenţa suplimentară, au spus sursele Bloomberg, vorbind sub condiţia anonimatului, deoarece discuţiile au loc în spatele uşilor închise. Aliaţii au discutat deja despre incident încă de miercuri dimineaţă, după ce Polonia a invocat articolul 4 din Tratatul NATO, care declanşează consultări şi poate deschide calea către o acţiune coordonată între aliaţi.
„Avem nevoie de rachete Patriot, deoarece dronele nu sunt singura formă de ameninţare rusă la adresa spaţiului nostru aerian. Avem nevoie şi de un „zid anti-drone”, a declarat ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, într-o conferinţă de presă la Varşovia.
Ce șanse are Polonia la ajutor
Secretarul britanic al apărării, John Healey, care a calificat intruziunea dronelor drept „periculoasă, imprudentă, fără precedent”, a declarat că guvernul său evaluează modalităţi de a răspunde la solicitarea Poloniei. O opţiune este întoarcerea a cel puţin câtorva dintre cele şase avioane Typhoon care au fost dislocate în Polonia în cadrul misiunii NATO de poliţie aeriană până acum şase săptămâni, potrivit unei persoane apropiate discuţiilor.
Polonia ar putea avea deja câteva oferte. Prim-ministrul Donald Tusk a declarat într-o postare pe X că, în discuţiile sale de miercuri cu liderii Franţei, Regatului Unit, Ucrainei, Italiei, Germaniei şi Ţărilor de Jos, a primit „propuneri de sprijin concret pentru apărarea aeriană” a ţării.
Cu toate acestea, ar putea fi dificil pentru aliaţi să furnizeze sisteme mai avansate, cum ar fi Patriot, pentru că acestea ar fi şi mai utile în Ucraina, după cum a declarat adjunctul ministrului apărării din Germania. „În mod colectiv, considerăm că, în acest moment, având în vedere raidurile ucigaşe ale armatei ruse asupra Ucrainei, acestea sunt cel mai bine poziţionate în viitor în Ucraina”, a spus Jens Plötner.
Incursiunea a fost intenționată
Un diplomat de rang înalt dintr-o ţară NATO a declarat că, având în vedere numărul mare de drone ruseşti care au trecut în Polonia, consideră că incursiunea a fost intenţionată. Una dintre tacticile Rusiei cu acest atac ar fi putut fi aceea de a încuraja aliaţii să-şi întărească sistemele de apărare aeriană Patriot în Polonia şi, ca urmare, să îi împiedice să intervină în Ucraina.
Dincolo de consultări, orice acţiune suplimentară coordonată la nivelul NATO ar necesita consens, inclusiv sprijinul preşedintelui american Donald Trump. Casa Albă şi Pentagonul nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii cu privire la apelul polonez, dar Trump a discutat cu preşedintele polonez Karol Nawrock imiercuri seara.
Trump le-a spus marţi oficialilor europeni că este dispus să impună noi tarife drastice asupra Indiei şi Chinei pentru a-l determina pe Putin să vină la masa negocierilor cu Ucraina – dar numai dacă şi ţările UE vor face acelaşi lucru.
Zlotul polonez a scăzut miercuri cu până la 0,5% faţă de euro, cea mai mare scădere zilnică de la sfârşitul lunii iulie şi cea mai slabă performanţă dintre monedele est-europene. Indicele WIG20 din Varşovia a scăzut cu până la 2,6% la începutul tranzacţionării, iar obligaţiunile în dolari ale ţării au înregistrat, de asemenea, o scădere.
Scrisoare de la baltici
Între timp, cele trei ţări baltice au trimis o scrisoare comună Congresului SUA, solicitând menţinerea unei iniţiative militare-cheie de finanţare, după ce Pentagonul a anunţat că intenţionează să reducă fondurile alocate unor ţări europene de pe flancul estic. Reducerile ar fi de sute de milioane de dolari şi ar avea un impact în special asupra Iniţiativei de securitate baltică (BSI) care se referă la Estonia, Letonia şi Lituania, potrivit Bloomberg.
„Recunoaştem pe deplin că resursele SUA sunt limitate la nivel naţional şi la nivel global”, au scris parlamentarii din cele trei ţări baltice într-o scrisoare adresată omologilor lor americani. „Fiecare dolar cheltuit pentru BSI este compensat de cheltuieli multiple pentru echipamente americane de la companii americane”, au arătat ei.
Potrivit scrisorii, SUA au acordat ţărilor baltice finanţare în valoare de peste 1 miliard de dolari în cadrul iniţiativei, începând din 2018.
Planul de reducere a sprijinului SUA face parte din schimbarea priorităţilor preşedintelui Donald Trump, care doreşte să se concentreze mai puţin pe Europa şi mai mult pe China. Casa Albă a exercitat presiuni asupra aliaţilor NATO pentru a creşte cheltuielile de apărare şi asupra membrilor europeni pentru a-şi asuma mai mult responsabilitatea pentru obligaţiile lor de securitate.
