Povestea Festivalului de la Mamaia, considerat pe vremuri ”San Remo de România” începe în 1963, între 25 și 29 august. Evenimentul s-a desfășurat în noul Teatru de Vară, care pe atunci purta numele „Ovidiu”, ce avea o capacitate de 1.100 de spectatori.
În luna februarie a anului 1963, în cadrul unei dezbateri organizate la Consiliul muzicii din Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, s-a hotărât organizarea unui concurs și un festival de muzică ușoară în scopul de a promova muzica ușoară românească.
Inițial, festivalul a fost strict unul de creație.
Considerat pe vremuri San Remo de România, evenimentul a lansat unele dintre cele mai mari nume ale muzicii uşoare româneşti.
La prima ediție au urcat pe scenă Margareta Pâslaru, Constantin Drăghici, Doina Badea, Aurelian Andreescu, Ioana Radu şi Florin Bogardo.
„Înainte de ’89, Festivalul de la Mamaia era un spectacol cu-adevărat extraordinar. Compozitorii se bazau pe noi să le interpretăm cât mai bine piesele, noi ne bazam pe ei să primim piese bune, care să devină şlagăre. Festivalul era o trambulină de lansare a unor cântece frumoase. Aşa s-a întâmplat cu «Strada Speranţei», lansată la Mamaia în 1983. Din seara respectivă a ştiut toată lumea că va fi un succes şi peste zeci de ani, indiferent ce premiu va lua“, îşi amintea Corina Chiriac.
În anul 1976, festivalul a fost întrerupt și s-a reluat abia în 1983, cu două secțiuni, Creație și Interpretare, secțiune la care s-au făcut cunoscute voci de legendă ale muzicii românești precum Laura Stoica, Loredana Groza, Mădălina Manole și mulți alții.
Din 1991, s-a introdus și secțiunea Șlagăre. Din 2006, Festivalul a revenit la două secțiuni, iar din 2011 a fost introdusă și secțiunea rock Teo Peter.
În anul 2010 a fost celebrată cea de a 40-a ediție a festivalului.
Festivalul Mamaia a apărut chiar și în rechizitoriul procurorilor DNA, în dosarul în care Nicușor Constantinescu (fost președinte al CJ Constanța) a fost condamnat definitiv la opt ani de închisoare, alături de Cristian Zgabercea (trei ani de închisoare cu suspendare).
Procurorii arătau că inculpații au constituit, în 2012, un grup infracțional pentru comiterea mai multor infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului județului Constanța.
„Cristian Zgabercea a disimulat realitatea prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor pentru veniturile plătite din fonduri publice pe baza unor contracte, întocmite fictiv cu ocazia organizării a două festivaluri de muzică”, se arată în rechizitoriu.