Povestea palatului venețian din inima capitalei. I-a aparținut unui personaj aparte din perioada interbelică

Ornamentele de pe faţadă ascund simboluri heraldice, iar elementele decorative de tip gotic-veneţian impresionează prin eleganţă şi rafinament. Care e povestea palatului venețian din inima capitalei?

Vila i-a aparţinut dirijorului, compozitorului şi directorului Operei Române, Constantin Silvestri. Edificată în stil mediteranean cu alură de palat veneţian, superba casă se vinde cu 4 milioane de euro.

Povestea palatului venețian din inima capitalei. Cum arată casa 

Vila are o curte de 700 metri pătraţi, cu o terasă împrejmuită de colonade cu arce care oferă note de nobleţe. Are 29 de camere dispuse pe mai multe niveluri şi o suprafaţă de peste 1.000 metri pătraţi.

Interiorul păstrează elemente de arhitectură specifice stilului mediteranean, cu şeminee cu simboluri heraldice, vitralii colorate, stucaturi, lambriuri pictate, bolţi cu ogive, uşi culisante din lemn masiv, mobilierul original şi orga lui Constantin Silvestri.

Cei peste 1.000 de metri pătraţi sunt împărţiţi între parter, două etaje şi subsol tip cramă, toate având elemente decorative elegante de factură mediteraneeană: şeminee din piatră cu simboluri heraldice, feronerie dantelată, dragoni şi lei din piatră, oglinzi veneţiene, stucaturi şi lambriuri pictate, bolţi şi colonete, parchet din lemn masiv şi uşi culisante din lemn masiv.

În interior există o capelă de rugăciune cu boltă pictată şi orga ce a aparţinut cel mai probabil lui Constantin Silvestri.

Acesta a fost directorul Filarmonicii din Bucureşti în 1947, din 1953 a fost directorul Operei Române, iar în stagiunea 1958-1959 a fost prim-dirijor şi director artistic al Orchestrei Radiodifuziunii Române. Vila este monument istoric, se află într-o zonă construită protejată şi a fost restaurată în 2017.

Stilul venețian a ajuns în România din America

Stilul arhitectural mediteranean a pătruns în anii 1930-1940 în România din nordul Americii, mai precis din California şi Florida, prin intermediul revistelor şi al filmelor vremii, fiind inspirat şi din elementele Renaşterii italiene toscane şi din goticul veneţian.

În SUA, această modă s-a format prin influenţa arhitecturii coloniale hispanice care, la rândul ei, valorificase stilul peninsulei iberice infuzat de influenţe maure.

Vila lui Constantin Silvestri se încadrează perfect în stilul Mediteranean revival, având elemente decorative de tip gotic-veneţian.

Elementele decorative sunt tipice arhitectului faimos Ion Giurgea, cunoscut pentru reperele sale arhitecturale în stil mediteranean din capitală.

Muzica modernist-recalcitrantă a compozitorului Silvestri

Compozitorul Constantin Silvestri a fost unul neconvențial, comuniștii proletcultiși considerându-i muzica modernist-recalcitrantă, chiar colegii săi au numit-o „bizară”.

Creația sa rămâne și astăzi aproape total necunoscută publicului larg și destul de enigmatică chiar și pentru specialiști.

Silvestri fost un dirijor extrem de ocupat, catalogul operei sale e scurt, cu aproximativ 28 de numere de opusuri, unele pierdute parțial sau complet, necunoscute, sau fără număr de opus, așa cum le-a repertoriat Constantin Ionescu-Vovu, un pianist care a cercetat opera lui Silvestri mai bine de 40 de ani.

Manuscrisele sale au fost „rechiziționate” de Securitate alături de toate bunurile sale, după plecarea lui din țară, în 1959.

Ele s-au rătăcit, multe sunt considerate pierdute definitiv sau au fost distruse de comuniști – ba chiar și de compozitor, cum e cazul cu Cvartetul nr 1 și Sonata pentru violoncel, lucrări distinse cu Premiul Enescu în anii 1936 – 1937, pe care Silvestri le-a ars în 1938.