Povestea poetei Ana Blandiana, devenită membru al Academiei. Poezia care i-a adus marginalizarea pe vremea lui Ceaușescu

Povestea poetei Ana Blandiana, devenită membru al Academiei..Poetă, publicistă şi o personalitate a literaturii româneşti, Blandiana a avut de suferit în timpul regimului comunist din cauza represiunii ideologice.

Numele de buletin: Otilia Valeria Coman, dupa casatorie Rusan. In familie i s-a zis Doina. „Blandiana” era satul mamei, fost castru roman in judetul Alba, iar „Ana” e rima pentru „Blandiana”.

Povestea poetei Ana Blandiana, devenită membru al Academiei. Cum și-a ales pseudonimul

Poeta si-a ales pseudonimul in joaca, prin 1959, cand era in clasa a XI-a. Mai tarziu a gasit cu surprindere, pe harta Daciei cucerita de romani, numele de „Blandiana” scris cu litere mari.

„Apullum era scris cu litere mici si m-am simtit mandra ca in perioada aceea Blandiana era o localitate mult mai insemnata decat actuala Alba-Iulia.”

Primele poezii trimise la revista Tribuna din Cluj au fost semnate tot cu pseudonim. „Cand le-am vazut publicate, m-am speriat. Nu stiam atunci ce inseamna pseudonim literar si mi s-a parut foarte ciudat. Le-am scris o scrisoare si le-am zis ca pe mine ma cheama Otilia Valeria Coman.

Cei de la revista au venit sa ma vada la Oradea. Au aflat ca tatal meu, preot ortodox, era inchis. Ulterior, o persoana a scris la toate revistele din tara, spunand ca „sub pseudonimul Ana Blandiana se ascunde fiica unui un dusman al poporului”.

Astfel am devenit cunoscuta drept poet interzis inainte sa fiu cunoscuta ca poet. Interdictia a durat patru ani.”

ARPAGIC

Cartea „cu scandalul cel mai mare” a fost cea care avea drept personaj principal un motan, Arpagic, ce semana izbitor cu Ceausescu la apucaturi.

Cutremurul din 1977 joaca un rol important in poveste. Sotii Rusan locuiau la etajul sapte al unui bloc. Poeta nu era acasa in momentul cutremurului, dar sotul ei a fost ingropat sub daramaturi. „Cateva ore bune eu am stiu ca sotul meu a murit. Mai tarziu am aflat ca in strainatate s-a aflat ca eu murisem si am citit chiar un articol in presa franceza – „La Mort de Blandiana”. Era o ridicare in slavi despre cat de frumoasa si desteapta am fost. Mi-a dat o senzatie intre sublim si ridicol.”

Au primit un apartament tot la etajul sapte, dar Romulus Rusan a refuzat sa mai locuiasca atat de sus. Asa ca s-au mutat la tara, la Comana, un sat aflat la 40 de kilometri de Bucuresti. O casa pe care au cumparat-o mai tarziu.

„E o casa mica, de paianta, unde suntem foarte fericiti. Acolo am descoperit ce inseamna sa pui o samanta si din ea sa rasara o planta. Cred ca e una dintre cele mai mari descoperiri pe care le-am facut, aceea ca nimic nu e mai miraculos decat naturalul. Am inceput sa scriu versuri despre gradina aceea, fara nici o intentie de a publica”.

La un moment dat, cei de la editura „Ion Creanga” au intrebat-o de ce nu scrie si carti pentru copii: „Tie nu-ti vine niciodata sa te joci?” Poeta se jucase deja si versurile scrise in gradina de la Comana au aparut in librarii sub numele „Intamplari din gradina mea”.

A urmat „Alte intamplari din gradina mea”, in 1988, cu acelasi personaj, Arpagic. Arpagic a existat in realitate: un motan de pripas care n-avea alta bucurie decat sa scoata arpagicul semanat de sotii Rusan.

In a treia carte, actiunea se muta de la sat la oras. In „Intamplari de pe strada mea” nici Arpagic nu mai era un inocent. I se urcase la cap celebritatea. „Recunosc: am facut bascalie de Ceausescu, facand o parodie.

In apucaturile motanului se recunosteau cele ale lui Ceausescu. In cel mai scurt timp, lumea-i spunea „Arpagic” lui Ceausescu. Scandalul a fost enorm. Era o carte si pentru copii, si pentru adulti. Copiii intelegeau ceva, oamenii mari – altceva. Dar cartile astea eu le-am scris in calitate de copil.”

A refuzat să colaboreze cu securitatea

Pe lângă o operă premiată şi recunoscută la nivel internaţional, Ana Blandiana este şi unul dintre oamenii de cultură care au refuzat să colaboreze cu Securitatea şi care au avut de suferit de pe urma aceasta.

Potrivit enciclopediaromaniei.ro, conflictul cu oficialităţile comuniste declanşat de o serie de poeme publicate în revista „Amfiteatru”, în 1984, se acutizează prin publicarea, în 1988, a volumului ”Întâmplări de pe strada mea”, carte în urma căreia i se interzice dreptul de a mai publica. Numele Ana Blandiana este interzis, iar cărţile ei sunt scoase din biblioteci.

Puternic implicată în acţiuni civice, Ana Blandiana propune Consiliului Europei, în ianuarie 1993, proiectul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, realizat de-a lungul mai multor ani şi devenit astăzi instituţie de prestigiu internaţional.

Potrivit Insitutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, printre cei mai cunoscuţi dizidenţi din Bucureşti se numără şi deja celebrii Radu Filipescu, Dumitru Iuga şi Mircea Dinescu.