I se spunea ”Aventuriera”. Povestea femeii care a fondat în România o mișcare extremistă

I se spunea ”Aventuriera”, iar porecla avea o perfectă justificare. Cu siguranță, povestea femeii care a fondat în România o mișcare extremistă e una demnă de scenariul lui film.

Elena Bacaloglu (1878-1947), jurnalistă, critic literar și politiciană de dreapta, s-a căsătorit la doar 19 ani cu Radu D. Rosetti (avocat, poet, dramaturg, epigramist, nepot al lui Titu Maiorescu și apropiat al lui I.L. Caragiale).

Povestea femeii care a fondat în România o mișcare extremistă. Elena, măritată cu două celebritați române

Elena s-a născut la București la 19 decembrie 1878. În comparație cu alte românce din ”fin de siècle”, și chiar și pentru unii bărbați, era foarte educată, luându-și diplomele la Universitatea din București Facultatea de Litere și Collège de France.

Interesele ei de studiu erau cultura franceză, istoria artei și filozofia.

Căsătoria cu Rosetti a fost un fiasco, după niciun an cele două firi aventuroase depunând actele de divorț.  În iunie 1898, ea a încercat să se sinucidă împușcându-se în piept și a fost salvată printr-o intervenție de urgență la plămânul drept.

Elena a pus apoi ochii pe Ovid Densușianu, pe care l-a sedus rapid, devenind soția acestuia și pătrunzând astfel în elita familiilor românești interbelice.

Nici acest mariaj n-a ținut prea mult, năbădăioasa Elena părăsindu-l până la urmă și pe profesorul universitar.

Ușurată de povara matrimonială și atrasă de ideologia fascistă, domnișoara Bacaloglu a luat calea Italiei, unde s-a și stabilit pentru câțiva ani, măritându-se – ați ghicit – din nou, de data aceasta cu un italian sadea.

După război, Elena Bacaloglu a rămas în Italia ca corespondent al Universul, cotidianul bucureștean.

Umăr la umăr cu englezoaica Rotha

În „Cizmă”, Elena a aderat la mișcarea fascistă inițiată de Benito Mussolini. N-a făcut însă mulți purici nici în fosta capitală romană.

În 1921, impetuoasa jurnalistă revenea în România, unde fonda o mișcare fascistă româno-italiană, bazată pe ideea apartenenței celor două culturi la trunchiul comun latin.

Doi ani mai târziu, gruparea politică a Elenei fuziona cu un alt partid de dreapta, dând naștere Fasciei Naționale Române.

Traducătoare a scrierilor lui Benito Mussolini în limba română și politiciană cu zvâc, Elena Bacaloglu a rămas în istorie drept una dintre cele două femei care au condus grupări extremiste în perioada interbelică, alături de englezoaica Rotha Lintorn-Orman, (fondatoare a unei mișcări fasciste britanice, în 1923).