În versiunea arhi-cunoscută, interpretată de Goran Bregovic, se numește ”Ederlezi” și de foarte multe ori acordurile ei se aud în cluburi sau la petreceri, iar oamenii dansează, fericiți, fără să înțeleagă versurile și fără să știe că, momentul în care a fost cântată, a fost unul dramatic. Dar care e, de fapt, povestea trisă a melodiei „Djurdjevdan” pe care Bijelo Dugme a transformat-o în hit internațional și care a fost preluată, mai apoi, de Goran Bregovic.
Într-o zi de Sfântul Gheorghe, mii de sârbi din Saraievo au fost duși într-unul dintre cele mai monstruoase lagăre de concentrare din al Doilea Război Mondial, Jasenovac. Cântecul „Djurdjevdan” a rămas ca o mărturie a drumului lor fără întoarcere.
Click to display the embedded YouTube video
Ustașa (în croată ustaša înseamnă răsculat) a fost o mișcare fascistă, ultranaționalistă, teroristă și separatistă croată înființată în 1929 de avocatul Ante Pavelić, cu puțin timp înainte de instaurarea de către regele Alexandru I în Iugoslavia a unui regim forte, ce accentua dominația sârbă.
În timpul celui de-Al doilea război mondial, după ocupația nazistă a Iugoslaviei, ustașii au obținut crearea unui stat croat independent, protejat de germani și italieni. Guvernarea lui Ante Pavelić și a Ustașei a durat doar 60 de luni și a fost marcată de represalii antisârbești, antiromânești (împotriva aromânilor/vlahilor prezenți pe teritoriul Iugoslaviei și controlat de puterile Axei), antisemite și antirrome.
Al Doilea Război Mondial a fost un coșmar pentru Iugoslavia. A fost o situație grea pentru fiecare centimetru al țării și Saraievo și-a luat chiar și atunci o povară foarte grea de război.
Încă de la începutul conflictului, ustașii arestaseră poporul sârb. Din cauza persecuției crude, sârbii au început să părăsească Saraievo. Găsiseră adăpostul în munții vecini sau în Serbia. Bineînțeles, unii dintre ei au rămas în orașul lor, crezând că ustașii ar avea puțină umanitate și empatie. Nu și-au imaginat însă ce li se pregătea.
Povestea a fost spusă de un martir ce avea să devină Sfântul mucenic Vukasin, originar din Klepci, Herțegovina.
Era 6 mai 1942, ziua Sfântului Gheorghe, la răsăritul soarelui. Era o dimineață rece la Saraievo. Poliția din Statul Independent Croația a început operațiune ”Trezirea din dimineața Sfântului Gheorghe.” Pe la ora 4 dimineața, coloane de prizonieri s-au revărsat în oraș de la cazarma Jajce. Lor li s-au alăturat tovarășii de suferință din lagărele Beledije și Ćemaluše, închisorile Centrale și Orașe, precum și din cazarma Vojvoda Stepa.
Coloanele s-au întâlnit pe coasta Kulin Ban, unde îi așteptau trenurile morții.
Erau în jur de 3000 de oameni în mare parte tineri. Printre ei se aflau și oamenii care îi ajutaseră pe sârbi, precum și musulmani care au luptat pentru sârb.
O ustașă în fața coloanei striga: „Unde sunteți sârbilor? Vă ducem gratuit la o sărbătoare în Jasenovac! ” Jasenovac, unul dintre cele mai crunte lagăre din cel de-al Doilea Război Mondial.
De Ziua Sfântului Gheorghe, încărcat până la refuz, trenul morții a pornit de la Saraievo la Jasenovac. Pe drum, prizonierii fără mâncare și apă, plini de frică și incertitudine erau la capătul puterilor. În disperare generală, la una dintre desele opriri în mijlocul unii câmp, o voce puternică s-a auzit dintr-un vagon. A început să cânte :
„Primăvara se așează pe umărul meu, lăcrămioare verzi, pentru toată lumea, în afară de mine – este ziua Sfântului Gheorghe!”
Potrivit mărturiilor disponibile, cântecul avea asemenea forță, că ustașii au închis ferestrele tuturor vagoanelor de marfa, iar prizonierii au rămas fără aer, aproape unul de altul.
Aproximativ trei mii de oameni au părăsit Saraievo, dar doar 2000 dintre ei au ajuns la Jasenovac și doar 200 au supraviețuit torturii.
Sub impresia acestei povești, muzicianul din Saraievo Goran Bregovic s-a ocupat de cântecul prizonierilor – „Djurdjevdan“ (Ziua Sfântului Gheorghe).
Această melodie a devenit un hit planetar, interpretat în mai multe limbi. Dar, mulți dintre cei care îl fredoneazăm nu știu despre acel cumplit tren al morții și despre semnificația reală a acestui cântec.