Prima petrecere grandioasă de Revelion din România. Gazdă a fost petrolistul Luca Elefterescu, prefectul de Prahova
Prima petrecere grandioasă de Revelion din România a fost organizată la finele anului 1903, în Ploieşti, de prefectul Luca Elefterescu în clădirea cunoscută în zilele noastre ca Muzeul Ceasului.
Din meniu au făcut parte curcanul în aspic, sarmalele, baclavalele şi şase torturi care i-au uimit pe cofetari pentru că nu aveau scrise pe ele nume, ci anii 1903 şi 1904, ceea ce nu se mai pomenise până atunci.
Prima petrecere grandioasă de Revelion din România. Cine era Luca Elefterescu
Născut la București în anul 1853, când începea Războiul Crimeei, ale cărui concesințe aveau să se repercuteze din plin asupra spațiului românesc, a absolvit Facultatea de Drept în anul 1877.
Imediat după aceea a fost numit subprefectul (sau administrator) plasei Constanța, din Dobrogea, care fusese atribuită Regatului Român în schimbul celor trei județe sud-basarabene, pe care Rusia țaristă le-a realipit Basarabiei, în ciuda Convenției semnate cu statul român, care a stat la baza alianței ruso-române, ce a permis trupelor țariste să tranziteze România către nordul Bulgariei, parte a Imperiului Otoman.
Luca Elefterescu nu a activat mult în Dobrogea, stabilindu-se definitiv la Ploiești în 1883, unde a fost numit judecător și prim-procuror al Tribunalului Prahova.
Afaceri cu petrol
A făcut politică din partea Partidului Conservator, din această postură fiind numit de patru ori prefect al județului. În 1908 a fost ajuns șeful filialei prahovene al acestui puternic partid, înlocuindu-l pe Gh. Gr. Cantacuzino (1832-1913), considerat în epocă cel mai bogat român (mai bogat chiar și decât regele Carol I). Gh. Gr. Cantacuzino a ridicat în Prahova două palate impresionante, Palatul din Florești (Micul Trianon, început în 1911, dar nefinalizat în interior de fiul său, ceea ce a dus la degradarea lui continuă) și cel de la Bușteni (finalizat în 1911) și care a fost transformat în muzeu și sală de expoziții/evenimente.
Luca Elefterescu s-a implicat și în afacerile cu petrol, devenind un om avut. A intuit prosperitatea pe care urma să o aducă județului resursele petroliere.
În decembrie 1901 a fost ales vicepreședinte al Asociație Exploatatorilor de petrol din România. În 1906 figura printre fondatorii primei Societăți Române de Foraj, fiind ales în cadrul Consiliului de Administrație.
Podurile din județ și canalizarea orașului
Petrecerea ”de bulion”
Pe atunci, termenul de revellion a fost adaptat într-un mod cu totul original: petrecerea de ”bulion”.
„În ziua de 27 decembrie 1903, bunicul meu s-a pomenit acasă cu Iancu, omul de încredere al lui Luca Elefterescu. – Dom’ Miai, vrea dom’ dipotat ca vineri să te înfăţişezi la dânsul cu tot ce-ţi trebuie… – Da, ce – se miră cofetarul – doar nu-l cheamă Vasile ? – Nu-l cheamă, da se face foc dacă nu te duci. Are un chef mare, de Anul Nou… Îi zice petrecerea de bulion, moda franţuzească“, menţiona istoricul ploieştean Paul D. Popescu, citat de Adevărul.ro.
Cofetarii au lucrat atunci aproape zece ore pentru cele şase torturi cu creme şi glazuri diferite, precum şi pentru numeroase tăvi cu baclavale, bezele, cornuleţe cu miere şi multe alte dulciuri.
