Primul oraș modern care s-a arătat preocupat de siguranța pietonilor a fost Londra. În 1868, inginerul John Peak Knight a inventat un fel de semafor luminat cu gaz, care era ridicat şi coborât manual de un poliţist. Abia mulți ani mai târziu, Marea Britanie introducea în Legea privind circulația rutieră trecerile de pietoni, care au fost pentru prima oară folosite pe 12 iunie 1934.
La acea dată, trecerile de pietoni erau marcate cu linii punctate trasate pe carosabil.
Pentru a face aceste treceri de pietoni vizibile pe timpul nopții, ministrul britanic al transporturilor din acea vreme le-a prevăzut cu o pereche de stâlpi vopsiți cu dungi negre și albe dungi care susțineau o lumină intermitentă de culoare portocalie.
Totuși, primele „treceri de pietoni” din istoria umanității par să fi apărut în Imperiul Roman.
Dovadă stau descoperirile făcute în orașul Pompeii. Evident, atunci nu existau problemele pe care le avem astăzi în trafic.
Canalizarea orașelor era asigurată, însă, de o rețea la suprafață, așa că, pentru a facilita deplasarea pietonilor, perpendicular pe canale au fost așezate șiruri de blocuri de piatră dreptunghiulare. Pietonii puteau sări de pe o piatră pe alta peste apa urât mirositoare.
Revenind la trecerile de pietoni ale zilelor noastre, primul care a folosit cuvântul „zebră” pentru trecerile de pietoni pare să fi fost deputatul britanic James Callaghan.
În 1948, acesta a vizitat biroul de transport și cercetare rutieră al Marii Britanii, care tocmai lucra la o nouă idee pentru a face trecerile de pietoni mai sigure.
După ce i s-a arătat desenul alb-negru cu care urmau să fie marcate trecerile, Callaghan a remarcat că seamănă cu o zebră.
Numele s-a răspândit rapid în toată lumea.