Raportul Comisiei de la Veneția privind alegerile din România. ”Deciziile nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate”
Raportul Comisiei de la Veneția privind alegerile din România. Luni, Organul consultativ al Consiliului Europei a subliniat că doar în anumite circumstanțe și dacă sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții o curte constituțională poate invalida alegerile.
Raportul Comisiei de la Veneția privind alegerile din România
Comisia de la Veneția a fost solicitată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei Europei să pregătească un raport urgent cu privire la următoarea întrebare: ”În ce condiții și în temeiul căror standarde juridice poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”
Curtea Constituțională a decis, în 6 decembrie, anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale și reluarea de la început a procesului electoral, în baza documentelor declasificate din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Statului (CSAT). CCR motiva că procesul electoral a fost viciat și au fost încălcări ale legislației care au distorsionat caracterul liber și corect al votului cetățenilor.
Contestarea rezultatelor alegerilor trebuie să fie însoțită de garanții adecvate și suficiente
În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), procesul decizional privind contestarea rezultatelor alegerilor trebuie să fie însoțită de măsuri adecvate și garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, că orice arbitrar poate fi evitat.
”Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se precizează în raport.
Comisia de la Veneția face următoarele recomandări-cheie:
A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar [punctul 21];
B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar [punctul 27];
C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale (formularea în original – very exceptional circumstances) ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului [punctele 18 și 39];
D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile [par. 16, 28, 31, 33];
E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate [punctele 48 și 49];
F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora [punctele 54 și 55];
G. Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie identificată ca atare și trebuie să fie transparentă, iar platformele social media sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia [punctele 56 și 58].
