INS: Rata șomajului în rândul tinerilor este în creștere. Angajatorii apelează la serviciile seniorilor de peste 50 de ani
Afirmația oficialilor europeni potrivit cărora în următorul deceniu numărul seniorilor de peste 65 activi pe piața muncii ar urma să se tripleze pare că se adeverește. Institutul Național de Statistică a publicat raportul privind rata șomajului, calculată după definiția Biroului Internațional al Muncii.
Potrvit datelor furnizate de INS, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15-24 de ani este extrem de ridicată, de 21,1%. Pe sectorul 15-74 ani datele statistice indică un număr de 444.000 de persoane la nivelul lunii decembrie, mai mult cu 2.000 de persoane față de luna precedentă.
Rata șomajului este mai mare în rândul persoanelor tinere
Cei mai mulți șomeri s-au înregistrat în regiunea Sud-Muntenia, regiune formată din Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman. În aceste județe rata șomajului depășește 30%.
Un procent similar a fost raportat și în regiunea Centru, formată din Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Dacă luăm în considerare strict criteriile de vârstă observăm că numărul tinerilor activi pe piața muncii este în scădere, iar cel al românilor trecuți de 50 de ani care lucrează a crescut ușor. De menționat este faptul că, rata șomajului în rândul persoanelor de peste 50 de ani este cu 50% mai mică decât media națională.
Cei mai mulți șomeri sunt regiunea Sud-Muntenia
Datele furnizate de INS mai arată că timpul de așteptare pentru obținerea unui job nou oscilează între 6 și 11 luni, excepție fac doar persoanele trecute de 50 de ani. În cazul celor din urmă, durata șomajului poate depăși chiar și 24 de luni.
Din nou trebuie adăugat că sunt cazuri în care vârstnicii din categoria 50+ își găsesc un nou loc de muncă după o lună de inactivitate, însă astfel de cazuri sunt foarte rare, maxim 4%. O treime așteaptă chiar și doi ani până să fie din nou angajați.
Rata șomajului văzută din perspectiva angajatorilor
Tranziția de la șomajul pe termen scurt la cel pe termen lung poate fi deprimantă pentru o persoană care a lucrat fără întreruperi timp de 30 de ani. Datele statistice arată că sunt peste 100.000 români în situația menționată. Astfel, se face că sunt persoane care depun actele pentru pesnionare anticipată, deși nu și-ar fi dorit același lucru.
Un astfel de caz îl reprezintă și Marian Ionescu, un șomer trecut de 50 de ani. A lucrat ca șofer, iar angajatorul lui a decis să-l concedieze aducând în locul lui angajat mai tânăr care a acceptat să lucreze pe un salariu mai mic.
„Dacă am fi în America probabil că aș putea să-l dau în judecată pe motiv de discriminare de vârstă. Nu se compară experiența și abilitățile mele ca șofer cu cele ale unui puști. Care înțeleg ca a făcut deja două acceidente ușoare, că șofează ca nebunul. Dar suntem în România, nu la americani.”, spune Ionescu, care între timp s-a reorientat. A decis să facă taximetrie pentru a-și putea asigura existența.
Problemele angajaților de peste 50 de ani
Din perspectiva angajatorilor, angajații de peste 50 de ani întâmpină dificultăți în utilizarea tehnologiiloe de ultimă generație, iar pe lângă remunerația mare, patronii sunt nevoiți să investească în cursuri și traininguri. „Or, dacă iau un tânăr digital native, mi-am rezolvat partea de trainuire”, explică un antreprenor din HoReCa.
„În ceea ce privește motivul pentru care persoanele de peste 50 de ani sunt afectate atât de tare de pandemie, înțelegem că este mai mult pentru că sunt mai puțin probabil să se întoarcă la muncă decât pentru că au locuri de muncă care sunt deosebit de periculoase”, a adăugat antreprenorul.
Sănătatea angajaților de peste 50 de ani reprezintă o altă problemă. În intervalul iunie-iulie raportul IFS a consemnat că angajații 54+ care au suferit de dizabilități sau afecțiuni limitative de sănătate au avut cu 34 puncte procentuale mai multe șanse de a fi îngrijorați de securitatea locului de muncă decât cei fără, potrivit Hotnews.
