Reuters: Ungaria preia luni președinția UE ca un ecou al lui Trump, dar probabil lipsit de incisivitate
Guvernul naționalist al Ungariei își lansează luni președinția Uniunii Europene cu un apel asemănător celui al lui Trump de a „face Europa măreață din nou”, după ce legislatorii UE au pus sub semnul întrebării dacă ar trebui să i se permită să preia acest rol, arată Reuters.
După Belgia, vine imprevizibila Ungarie la vârful UE.
Reuters: Ungaria preia luni președinția UE ca un ecou al lui Trump, dar probabil lipsit de incisivitate
Preocupările acestora se bazează pe numeroasele ciocniri ale prim-ministrului Viktor Orban cu Bruxelles-ul pe tema normelor democratice.
Diplomații maghiari susțin că țara va fi un intermediar onest, în timp ce analiștii spun că acțiunile Budapestei în prim-planul elaborării politicilor UE vor fi probabil limitate, având în vedere că Bruxelles-ul se află într-o fază de tranziție după alegerile din iunie, scrie Reuters.
Rolul președinției este de a stabili agenda, de a prezida reuniunile membrilor UE în toate domeniile, cu excepția chestiunilor externe sau ale zonei euro, de a căuta consensul între statele membre ale UE și de a negocia acorduri legislative cu Parlamentul European.
Va dura luni de zile ca noii aleși să își intre în drepturi
Analiștii spun că va fi nevoie de luni de zile pentru ca noua Comisie Europeană și noii membri ai Parlamentului să își intre în drepturi. Acest lucru înseamnă că, chiar dacă politicienii de extremă dreapta care ar putea să simpatizeze cu prioritățile Ungariei au câștigat în alegerile europene, capacitatea președinției de a impune politici este limitată.
„Va exista doar o mică influență asupra agendei legislative. Aceasta începe mult mai târziu, posibil la sfârșitul anului, posibil la începutul anului viitor”, a declarat Pavel Havlicek, cercetător la Asociația pentru Afaceri Internaționale.
Ungaria a declarat că prioritățile sale includ promovarea aderării Balcanilor de Vest la UE, migrația ilegală și competitivitatea economică. Criticii observă că eforturile sale de extindere nu includ Ucraina.
Ungaria a blocat sau a întârziat fondurile și armamentul pentru Ucraina, menținând totodată legături cu Moscova. De asemenea, Ungaria a criticat eforturile UE de a reduce dependența de China.
Înainte de preluarea președinției UE, blocul comunitar s-a grăbit să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei și a lansat negocierile de aderare cu Ucraina.
Susi Dennison, senior fellow la Consiliul European pentru Relații Externe, a declarat că o lansare „curajoasă” a președinției sugerează că Ungaria ar putea încerca să își impună linia naționalistă.
Johannes Greubel, analist principal de politici la Centrul de Politici Europene, a declarat că unele dintre priorități, cum ar fi competitivitatea, au atins o coardă sensibilă cu restul UE, dar acestea vor fi probabil combinate cu retorica de dreapta privind migrația, războiul din Ucraina și statul de drept.
„Este o președinție a unei narațiuni mixte, dar elementele de extremă dreapta vor prevala.”
Excese antidemocratice şi legături cu Kremlinul, în ciuda ofensivei Rusiei în Ucraina
La Budapesta, guvernul vrea să liniştească, spunând că este gata să-şi asume „obligaţiile şi responsabilităţile” misiunii sale, care durează până în decembrie. „Vom acţiona ca un mediator imparţial, CU deplină loialitate faţă de toate statele membre”, a declarat ministrul afacerilor europene, Janos Boka, când a dezvăluit programul la mijlocul lunii iunie.
„În acelaşi timp”, a adăugat el, Ungaria va folosi lumina reflectoarelor pentru a-şi evidenţia „viziunea asupra Europei”.
În ceea ce priveşte statul de drept, imigraţia şi conflictul din Ucraina, Ungaria intenţionează să îşi facă auzită vocea discordantă, o voce care a dus la conflicte repetate cu partenerii săi şi la îngheţarea a miliarde de euro din fonduri europene.
După ultima preşedinţie maghiară a UE, în 2011, Viktor Orban se lăuda că le-a dat „palme prieteneşti” „călăilor agitaţi” din Parlamentul European, pe care îl considera un bârlog al „liberalilor şi stângii”.
De data aceasta, politicianul în vârstă de 61 de ani pare şi mai combativ, între denigrarea „elitei tehnocrate” de la Bruxelles şi o serie de veto-uri în ultimele luni pentru a bloca ajutorul militar acordat Kievului.
El a promis să „ocupe Bruxelles-ul” după alegerile europene, pe care le-a calificat drept „istorice”, dar, deşi extrema dreaptă a crescut în sondaje la 9 iunie, valul nu s-a materializat.
Viktor Orban, liderul din Ungaria, nu mai are putere
Viktor Orban nu a reuşit să influenţeze posturile-cheie ale UE: în ciuda opoziţiei sale, liderii au convenit să o numească din nou pe Ursula von der Leyen la conducerea Comisiei. Ca o coincidenţă, liderul german a amânat pe termen nedefinit o vizită la Budapesta programată iniţial pentru această săptămână pentru a da startul preşedinţiei.
În ceea ce priveşte Parlamentul European, premierul ungar este departe de a-l fi cucerit: a pierdut deputaţi, iar partidul său Fidesz se numără în continuare printre neafiliaţi. Cu toate acestea, negocierile sunt în curs cu celelalte partide din Europa Centrală.
Orban şi-a anunţat duminică, de la Viena, intenţia de a forma un grup „Patrioţi pentru Europa”, alături de liderul partidului naţionalist austriac FPÖ, Herbert Kickl, şi de fostul prim-ministru ceh eurosceptic Andrej Babis, fondator al mişcării centriste ANO. Acesta mai trebuie să obţină sprijin în alte patru ţări înainte de a putea forma o fracţiune cu drepturi depline.
Printre acestea se numără consolidarea „competitivităţii economice” a blocului, o mai bună combatere a „imigraţiei ilegale” şi apropierea ţărilor din Balcanii de Vest de aderarea la UE.
Deşi Budapesta anunţă „o preşedinţie activă”, experţii nu se aşteaptă la un program foarte încărcat într-un moment în care noua Comisie trebuie să se orienteze.
„Make Europe Great Again”
Viktor Orban va încerca fără îndoială să obstrucţioneze anumite dosare şi să relaxeze restricţiile privind statul de drept pentru a recupera fondurile europene, dar „marja sa de manevră este limitată”, potrivit lui Daniel Hegedus, cercetător la think-tank-ul German Marshall Fund.
Preşedinţia rotativă permite ţării care o deţine să controleze agenda reuniunilor celor 27, o putere semnificativă, dar nu absolută, potrivit mai multor diplomaţi europeni. Mai ales că Belgia şi instituţiile europene au lucrat din greu pentru a finaliza deciziile importante şi „a limita astfel instabilitatea”, a declarat analistul pentru AFP.
Un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei a fost aprobat, iar negocierile de aderare calificate drept „istorice” au fost deschise oficial cu Ucraina – două decizii dezaprobate de Viktor Orban.
În ciuda puterii sale limitate de a provoca probleme, Ungaria nu va ezita să se lase pradă unei „comunicări provocatoare”, potrivit d+lui Hegedus.
Sloganul preşedinţiei a provocat deja agitaţie: „Make Europe Great Again” (Fă ca Europa să fie din nou măreaţă), preluând motto-ul fostului preşedinte american Donald Trump, pe care premierul ungar speră să îl vadă reales în noiembrie.
