Rezultate Evaluarea Națională 2026. Elevii află până miercuri rezultatele finale, după contestații. Unul dintre cele mai dificile examene
Rezultatele finale ale Evaluării Naționale 2026, după contestații, vor fi publicate miercuri, 8 iulie, asta după ce datele preliminare au oferit deja o imagine a performanțelor elevilor din România de clasa a VIII în contextul unuia dintre cele mai grele examene din ultimii ani.
Doar șapte elevi au obținut media 10, cel mai mic număr înregistrat din 2013 până în prezent, arată Ministerul Educației privind rezultatele la Evaluare Națională.
De asemenea, 21% dintre absolvenții clasei a VIII-a nu au atins pragul de promovare de 5, ceea ce indică faptul că un copil din cinci a rămas sub media de trecere. Rezultatele slabe vin și din dificultatea subiectelor, proba la Matematică punând în dificultate mulți copii.
Discrepanțe uriașe privind rezultatele dintre mediul urban și rural la Evaluarea Națională
Discrepanțele între mediul urban și cel rural persistă, județele mai sărace precum Călărași sau Caraș-Severin având medii cu aproximativ două puncte mai mici decât Bucureștiul, conform datelor preliminare.
În județele Călărași, Caraș-Severin, Teleorman, Mehedinți și Vaslui, procentul elevilor cu media peste 5 variază între 64,7% și 69,3%, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime dintre elevii de clasa a VIII-a au rămas sub pragul minim necesar pentru promovare.
Analiza psihologului Mihai Copăceanu asupra rezultatelor
Psihologul Mihai Copăceanu a comentat pe pagina sa de Facebook datele preliminare ale Evaluării Naționale, subliniind că discursul public tinde să ignore dificultățile elevilor care nu au reușit să promoveze.
„Rezultatele de la Evaluarea Națională nu ar trebui citite ca un clasament și nici ca un festival al mediilor de 10. Statisticii Ministerului Educației oferită presei îi lipsește tocmai partea educațională și umană. Anul acesta, 21% dintre elevi nu au putut obține media 5. Adică aproape unul din cinci copii a luat sub 5 la Limba română. La Matematică, mai mult de unul din patru nu a trecut acest prag”, a scris psihologul.
Rezultatele nu ar trebui interpretate ca un clasament sau o celebrare a mediilor de 10
Acesta a explicat că rezultatele nu ar trebui interpretate ca un clasament sau o celebrare a mediilor de 10, evidențiind că 21% dintre elevi nu au obținut media 5 la Limba română, iar mai mult de 25% au avut note sub pragul de promovare la Matematică.
Copăceanu a remarcat că, în timp ce mass-media pune accent pe performanțele de top, realitatea indică existența unei generații cu nevoi semnificative de sprijin educațional.
„Și totuși, ce vedem în fiecare an? Titluri despre elevii de 10, poze cu performanțele perfecte, statistici despre câți au intrat în elită, interviuri, diplome la olimpiade și concursuri, etc. Dar aceste cifre spectaculoase spun foarte puțin despre starea reală a educației. Șapte medii de 10 nu descriu o generație. Mai ales că la Limba română ideea de «perfecțiune» trebuie privită cu măsură; există inevitabil și o componentă de interpretare și de evaluare umană. La matematică lucrurile sunt diferite. Dar niciun sistem educațional sănătos nu se judecă după vârfuri, ci după câți copii reușește să nu lase în urmă”, a explicat Copăceanu.
El a atras atenția că sistemul de învățământ sănătos se măsoară nu după cazurile de excelență, ci după capacitatea de a nu lăsa elevi în urmă, subliniind că doar șapte medii de 10 nu reflectă situația generală a elevilor.
„Deci întrebarea corectă nu este câți elevi de 10 avem. Întrebarea este: ce fel de viitor construim când acceptăm ca unul din cinci copii să nu stăpânească suficient limba în care își va trăi viața? Și dacă și anul acesta ne uităm doar la podium și nu la cei rămași în urmă, anul viitor vom scrie exact aceeași postare, cu alte numere și cu aceiași copii pe care sistemul i-a învățat prea devreme că nu contează. Sau procentul va crește comparativ cu cel de anii anteriori. Nu avem nevoie de mai multe festivități”, a transmis psihologul.
Abordare care să includă recuperarea reală și sprijinul pentru școlile vulnerabile
Psihologul a concluzionat că este necesară o abordare care să includă recuperarea reală și sprijinul pentru școlile vulnerabile, precum și susținerea profesorilor, părinților și elevilor.
„Avem nevoie de recuperare reală, sprijin pentru școlile vulnerabile, profesori susținuți, părinți și elevi susținuți și curajul de a trata aceste rezultate ca pe ceea ce sunt: nu o știre de vară, ci un semnal serios despre direcția în care merge societatea”, a mai spus acesta.
Procesul de admitere la liceu după Evaluarea Națională
După afișarea rezultatelor finale, elevii și părinții vor intra în etapa de admitere la liceu, proces marcat de repartizarea computerizată programată pentru 22 iulie.
Algoritmul național plasează absolvenții în clasele a IX-a pe baza mediilor de admitere și a opțiunilor completate în fișa de înscriere.
În București, unde concurența este acerbă, completarea unui număr cât mai mare de opțiuni, până la 546 conform modelului de fișă, este esențială pentru a maximiza șansele de admitere în prima etapă.
Elevii sunt ordonați descrescător după medie, iar repartizarea începe cu primul elev, care este admis la prima opțiune cu locuri disponibile.
Ultimul elev admis într-o clasă stabilește media de admitere a acesteia. Nu există dezavantaje în a include licee de top printre primele opțiuni, chiar dacă media nu este suficientă pentru admitere, deoarece algoritmul trece la opțiunea următoare dacă locurile sunt ocupate.
Astfel, mediile de admitere din anii anteriori pot oferi un reper util, dar nu trebuie să determine renunțarea la opțiuni dorite de elevi.
