România ar putea recupera peste 60% din pierderea de PIB și ar putea crea mii de locuri de muncă, investind în energia regenerabilă

Proiectele potenţiale din domeniul energiei eoliene (terestre şi marine), solare şi hidro de la nivel global ar putea aduce o schimbare majoră în reducerea emisiilor, precum şi să creeze 10 milioane de locuri de muncă şi să genereze creştere economică în valoare de aproximativ 1,9 trilioane de dolari, potrivit unui studiu EY derulat în 47 de ţări, printre care şi România.

Conform aceluiași studiu, România ar putea recupera peste 60% din pierderea de PIB, survenită pe fondul pandemie COVID, şi ar putea genera circa 1000 de locuri de muncă la 1 milion de locuitori, prin proiecte de investiţii în energie regenerabilă.

„Proiectele potenţiale din domeniul energiei eoliene (terestre şi marine), solare şi hidro de la nivel global ar putea aduce o schimbare majoră în reducerea emisiilor, precum şi să creeze 10 milioane de locuri de muncă şi să genereze creştere economică în valoare de aproximativ 1,9 trilioane de dolari. În plus, prin intermediul politicilor cheie, statele ar putea stimula investiţiile din sectorul privat care să acopere peste 90% din oportunităţile totale de investiţii, accelerând astfel creşterea cu un aport minim de resurse publice”, potrivit studiului EY.

Conform datelor raportului, produsul intern brut a scăzut în toată lumea în 2020 din cauza impactului economic al pandemiei provocate de COVID-19. Însă, prin proiectele de investiţii s-ar putea diminua sau recupera o parte substanţială din pierderile economice de peste 2,2 trilioane de dolari provocate de pandemie la nivelul tuturor ţărilor incluse în studiu şi s-ar pune bazele unei creşteri economice durabile susţinută de sursele de energie regenerabile, care sunt disponibile şi presupun costuri mici.

Mai mult, potrivit studiului, fluxul de proiecte pregătite pentru demarare ar putea asigura o injecţie de peste 1,9 trilioane de dolari în economia globală într-un interval de trei ani, sumă ce ar reprezenta circa 85% din pierderea de PIB din 2020.

Emisiile de CO2 s-ar reduce considerabil

În România, investiţiile în energie regenerabilă ar putea permite o reducere substanţială a emisiilor de CO2, atingând până la 17% din ţinta contribuţiilor stabilite la nivel naţional pentru 2030, angajată prin Acordul de la Paris.

De asemenea, oportunităţile de investiţii în proiectele de energie regenerabilă ar putea acoperi aproximativ 60% din totalul de pierdere de PIB în 2020, survenită pe fondul pandemiei COVID, poziţionând ţara noastră în rândul ţărilor cu capacităţi investiţionale ridicate.  Mai mult, o astfel de investiție ar genera circa 1000 de noi locuri de muncă la nivel local, la un milion de locuitori, un număr uşor mai mic în comparaţie cu alte ţări incluse în primele 40 de ţări atractive pentru investiţii în proiecte de energie regenerabilă, potrivit EY RECAI Renewable Energy Country Attractiveness Index.

 România a definit o reformă  a pieţei de energie electrică, cuprinsă în PNRR, ce include, printre altele:

• eliminarea treptată a centralelor pe bază de cărbune şi lignit până în 2032;
• introducerea contractelor pentru diferenţă (CfD) ca principal mecanism de sprijin pentru investiţiile în producţia de energie din surse regenerabile;
• negocierea directă a acordurilor de cumpărare de energie electrică (Power Purchase Agreements – PPA) de către toţi producătorii de energie;
• simplificarea procedurilor de acordare a licenţelor şi de autorizare pentru investiţiile în surse regenerabile;
• stabilirea unor timpi de răspuns administrativ mai scurţi şi obligatorii şi proceduri pentru întârzieri inutile;
• introducerea unui un cadru specific de sprijin pentru investiţiile offshore în domeniul    energiei din surse regenerabile în regiunile în prezent insuficient exploatate.

Fluxul existent de proiecte de investiţii poate permite începerea imediată a unei redresări „verzi”, iar dependenţa de fondurile publice este minimă, mai relevă raportul.