Droguri pe șosele, droguri pe șine, droguri consumate de oamenii străzii, dar și droguri consumate de vedete… Un fenomen absolut înfiorător care se face din ce în ce mai prezent în realitatea românească și ceea ce vedeam până de curând în filmele americane a ajuns să existe, periculos de puternic, printre noi.
Punctul ZERO în lupta cu drogurile pare să fie trasat cu negru în istoria României de cazul Vlad Pascu care, drogat fiind, a omorât doi tineri în stațiunea 2 Mai, în urmă cu mai puțin de două luni. Apoi, rând pe rând, în această cauza au început să iasă la iveală adevăruri dureroase, încregături periculoase, situații, acuzații.
Interesați să vadă care este părerea contribuabililor în fața acestei situații, reporterii Mediaflux.ro i-au provocat la o discuție liberă, în fața camerei de luat vederi. Cum cred românii că se poate rezolva problema cu drogurile din România.
Click to display the embedded YouTube video
Conform celui mai recent raport lansat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive (NSP). Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani).
Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară.
La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalenţe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti/ Ilfov.
Consumul de medicamente a fost raportat în 23,8% dintre cazurile de urgență înregistrate.
Opiaceele au fost raportate în 7% dintre cazuri, iar consumul de stimulanți a fost menționat în aproximativ 10% dintre cazuri (3,7% cocaină și 6,5% stimulanți, alții decât cocaina).