GÂNDUL.RO | 35.000 de euro. Atât îi costă pe bucureșteni blocajele lui Nicușor Dan

Printr-o decizie civilă pronunțată de Curtea de Apel București, municipiul București plătește Facultății de Drept din Capitală peste 35.000 euro lunar.

Jurnaliștii gândul.ro susțin faptul că această cheltuială suportată de bucureșteni este consecința refuzului primarului general de a introduce, pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București (CGMB), un proiect de hotărâre având ca obiect aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) care îi va permite facultății să realizeze lucrări de construire pe suprafața unui teren deținut în București.

Aceleași surse susțin faptul că ar exista o alternativă care să rezolve această situație care afectează bugetul municipalității. Soluția ar consta în exproprierea imobilului în cauză, de către municipiul București, cu plata unei juste și prealabile despăgubiri către actualii proprietari, au declarat avocații contactați de Gândul.

O decizie alternativă ar consta în exproprierea imobilului în cauză, de către municipiul București, cu plata unei juste și prealabile despăgubiri către actualii proprietari, au declarat avocații contactați de Gândul.

”Asociația Salvați Bucureștiul (condusă de Nicușor Dan la vremea respectivă), împreună cu Fundația Eco-Civica au intervenit, în sprijinul municipiului București, în litigiul declanșat împotriva primarului general de către Facultatatea de Drept București, cu intenția de a bloca demersurile întreprinse în scopul schimbării încadrării urbanistice a terenului respectiv”, explică sursele Gândul.

Potrivit Deciziei Civile nr. 8544 din 18 septembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia – secţia de contencios administrativ şi fiscal – a fost respinsă solicitarea Facultății de Drept București de emitere a unei hotărâri favorabile de aprobare a P.U.Z.-ului pentru zona Parcului-Poligrafiei, precum şi a indicatorilor urbanistici avizaţi.

Ulterior, potrivit Deciziei Civile nr. 985A/01.07.2019, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie -, municipiul București a fost obligat la plata unei despăgubiri reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului în suprafaţă de 13.270 mp, situat în Bucureşti, str. (…), în sumă de 2.662.980 euro, în echivalent RON la data plăţii, aferentă perioadei 1.05.2008 -19.06.2013, şi de 2,67 euro/mp/lună, începând cu 20.06.2013, cât timp se menţine regimul juridic actual al imobilului. Hotărârea a rămas definitivă, potrivit Deciziei nr. 330/2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

”Necontestat este faptul că terenul în suprafaţă de 13.270 mp, situat în Bucureşti, str. (…), proprietatea reclamanţilor, este înscris prin Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureşti, începând cu anul 2000, ca fiind un teren cu destinaţia de spaţiu verde public cu acces nelimitat, destinaţie ce nu poate fi modificată conform prevederilor legale.

Aşadar, menţinerea caracterului de utilitate publică locală pentru un teren proprietate privată a unor persoane fizice, fără a fi declanşată procedura de expropriere din partea autorităţii publice locale coroborat cu absenţa unei juste şi echitabile indemnizaţii constituie fapta ilicită a apelantului Municipiului Bucureşti”, a decis ÎCCJ în anul 2020.

”… Fiind încadrat din punct de vedere urbanistic în categoria de spaţiu verde public, supus interdicţiei totale de schimbare a destinaţiei terenului, prevăzută de art. 71 din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 114/2007, situaţia este asimilabilă unei exproprieri de fapt, ce echivalează cu o ingerinţă în dreptul reclamanţilor-intimaţi la respectarea bunului lor”

ÎCCJ – Decizia nr. 330/2020

Conform avocaților contactați de jurnaliștii Gândul.ro, primarul Nicușor Dan ar fi trebuit să întreprindă demersurile necesare – după ce instanța i-a respins argumentele prezentate – pentru exproprierea actualilor proprietari.

În consecință, terenul respectiv nu a fost inclus în domeniul public al Municipiului București, iar suma lunară pe care municipalitatea trebuie să o plătească este de 35.000 de euro.

”Cu toate acestea, în pofida sumei uriașe (în valoare de peste 35.0000 euro) plătite lunar, din bugetul local al municipiului București, către Facultatea de Drept, Nicușor Dan nu a întreprins, până azi, niciun demers pentru a debloca situația urbanistică în cauză, prin supunerea spre dezbaterea Consiliului General al Municipiului București, a planului urbanistic zonal care îi va permite facultății să realizeze lucrări de construire pe acest teren.

Mai mult, constatăm că, în ciuda susținerilor formulate de Nicușor Dan, în cadrul litigiului, potrivit cărora terenul în cauza ar avea destinația de parc-spațiu verde public (argumentele actualului primar fiind, în cele din urma, respinse de instanță), acesta nu a întreprins niciun demers având că obiect exproprierea actualilor proprietari, astfel încât acest teren să poată fi inclus în domeniul public al municipiului București și amenajat că un spatiu verde destinat publicului”, mai spun sursele Gândul.

Aceeași specialiști susțin faptul că primarul general al Capitalei și-a încălcat obligațiile ”stabilite în sarcina sa potrivit Codului Administrativ”.

Mai mult, ”faptele enumerate întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în variantă agravantă”.

”Totodată, amintim faptul că, în acest caz, împotriva lui Dan Nicușor a fost formulată o plângere penală, în condițiile în care, acesta, în calitate de primar al municipiului București:

• a refuzat să supună aprobării Consiliului General al Municipiului București, un proiect de hotărâre privind exproprierea terenului în cauza;
• a refuzat să supună dezbaterii Consiliului General, un proiect de hotărâre având că obiect aprobarea unui plan urbanistic zonal care să permită realizarea construcțiilor propuse de proprietar.

  Astfel, Nicușor Dan a încălcat obligațiile stabilite în sarcina sa potrivit Codului Administrativ, producând prejudicii semnificative patrimoniului Facultății. Potrivit plângerii penale mai sus menționate, faptele enumerate întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în variantă agravantă, fapte prevăzute și pedepsite în conformitate cu dispozițiile art. 309 și art. 183 din Codul Penal”, concluzionează avocații contactați de Gândul.