Se schimbă prețurile pentru imobiliare. Cine sunt românii care vor plăti cei mai mulți bani pentru o locuință

Se conformă o nouă creștere substanțială de prețuri. Ultimele date arată modificări majore ale ofertelor în imobiliare. Iată orașele în care mai poți cumpăra o locuință la prețuri decente.

Specialiștii în imobiliare pregătesc o nouă creștere de prețuri. Pretextul e lipsa locuințelor noi, care devin tot mai cerute, în ciuda prețurilor piperate. Livrările de locuinţe noi, la nivel naţional, sunt estimate la sub 58.000 de unităţi în 2025, cel mai redus volum din ultimii opt ani, potrivit datelor unei companii de consultanţă imobiliară.

Interes scăzut pentru locuințele noi, mai puțin în București

„Dinamica a fost însă diferită faţă de anii anteriori: în timp ce majoritatea regiunilor au înregistrat scăderi, Bucureştiul şi Ilfovul au consemnat o uşoară creştere a finalizărilor. În prezent, oferta din Bucureşti-Ilfov este de peste două ori mai mare decât media din deceniul anterior pandemiei, în timp ce în restul ţării livrările sunt uşor sub media istorică. Datele privind autorizaţiile de construire indică un pipeline limitat pentru perioada următoare, ceea ce sugerează că oferta nu va creşte semnificativ pe termen scurt”, susţine Colliers, printr-un comunicat.

Pe partea de cerere, evoluţia a fost neuniformă pe parcursul anului. Bucureştiul a înregistrat o scădere de aproape 10% a tranzacţiilor, mai accentuată decât media naţională, însă rămâne cu aproximativ 28% peste nivelul mediu din perioada pre-pandemie. Cluj-Napoca a fost singurul mare oraş care a consemnat o creştere uşoară a tranzacţiilor.

Chiar dacă contextul economic a fost dificil, piaţa a arătat rezilienţă, susţinută de o cerere încă solidă în marile centre urbane. Ei explică faptul că această capacitate de adaptare este legată şi de evoluţia veniturilor din ultimii ani: chiar dacă salariile reale au revenit temporar în teritoriu negativ, situaţia vine după un deceniu în care puterea de cumpărare a salariului mediu aproape s-a dublat, ceea ce susţine în continuare apetitul pentru achiziţii rezidenţiale.

Scădere dramatică a numărului tranzacțiiilor

„Chiar dacă tranzacţiile s-au redus uşor, nivelul general nu indică un an slab pentru piaţa rezidenţială, având în vedere că volumele rămân semnificativ peste media istorică recentă. De fapt, 2025 a fost un an cu ritmuri diferite: a început mai lent, a accelerat în vară – inclusiv pe fondul majorării TVA – şi s-a stabilizat spre final. Pe fondul dobânzilor ridicate, al inflaţiei şi al presiunilor asupra veniturilor reale, cumpărătorii au început să se adapteze la noile condiţii, iar achiziţiile prin credit ipotecar au ajuns la aproximativ 58% din total. În plus, indicele Eurostat privind intenţia de cumpărare a unei locuinţe rămâne peste nivelurile pre-pandemie, ceea ce indică o cerere încă solidă”, a precizat Gabriel Blăniţă, director Valuation & Advisory Services, Colliers România, citat în comunicat.

În marile oraşe, preţurile au crescut, în medie, cu aproximativ 5% în 2025, însă diferenţele dintre segmente au devenit mai vizibile. Locuinţele noi, bine amplasate, cu infrastructură bună, acces facil şi standarde ridicate de eficienţă energetică, au înregistrat creşteri mai consistente, fiind susţinute de o bază stabilă de cumpărători cu putere financiară.

Costuri ascunse pentru locuințele mai vechi

În cele mai multe dintre cazuri, românii se pot bucura de diferenţa dintre locuinţele noi şi cele vechi. Însă specialiștii în imobiliare susțin că nu mai este doar una de preţ de achiziţie, ci şi de cheltuieli ulterioare. În acelaşi timp, stocul vechi – mai ales clădirile fără reabilitare termică – este analizat tot mai atent de cumpărători, care iau în calcul impactul facturilor şi al eficienţei energetice asupra bugetului pe termen lung, comparativ cu proiectele noi.

„Pe termen lung, piaţa rezidenţială are baze solide, având în vedere că România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de supraaglomerare a locuinţelor din Uniunea Europeană. Pentru ca preţurile să scadă semnificativ ar fi nevoie de o înrăutăţire clară a situaţiei de pe piaţa muncii, cu pierderi importante de locuri de muncă şi o perioadă prelungită de scădere a veniturilor reale – un scenariu pentru care, în prezent, nu există semnale puternice. În 2026 este mai probabil să vedem o evoluţie echilibrată, cu şanse de revenire în a doua parte a anului, dacă economia se stabilizează şi costurile creditelor încep să scadă”, a mai precizat Gabriel Blăniţă.