Incertitudine economică pentru companii. Majoritatea acestora reclamă un risc critic pentru mediul de afaceri
Majoritatea companiilor din România și alte state europene sunt îngrijorate din cauza incertitudinii economice. Acestea mai reclamă instabilitatea geopolitică, atacurile cibernetice și dezinformarea drept riscurile cu cea mai rapidă creștere în importanță în ultimele 12 luni.
Companiile se luptă cu incertitudinea economică
Conform cercetării Crisis Communications Network Europe (CCNE), peste trei sferturi dintre respondenți (76%) consideră incertitudinea economică un risc tot mai critic pentru mediul de afaceri.
Totodată, în ierarhia preocupărilor urmează instabilitatea geopolitică, menționată de 59% dintre experți, atacurile cibernetice – cu 47% din total, respectiv fenomenele de dezinformare, semnalate de 41% dintre respondenți.
În același timp, aproximativ 40% dintre companiile consiliate de experții CCNE sunt slab pregătite pentru situații de criză, în timp ce un sfert au o pregătire doar moderată și numai 10% sunt considerate foarte bine pregătite.
De asemenea, jumătate dintre experții consultați estimează că organizațiile nu au făcut îmbunătățiri semnificative în ultimul an pentru a-și consolida capacitatea de reacție în fața riscurilor.
”Inflația cumulată de peste 58% înregistrată din 2020 până în prezent a pus presiune asupra puterii de cumpărare, costurilor de producție și deciziilor de investiții. La nivel geopolitic, prelungirea conflictelor internaționale continuă să afecteze lanțurile de aprovizionare, costurile logistice și predictibilitatea piețelor. În același timp, contextul politic și fiscal local, marcat de impredictibilitate, determină multe companii să adopte o poziție de așteptare, iar amânarea deciziilor strategice poate genera, la rândul ei, vulnerabilități operaționale.
Presiunea economică nu mai este doar un element de context, ci devine un factor direct de criză pentru companii. Restructurările, reducerea investițiilor, ajustarea prețurilor, întârzierile în proiecte sau reorganizarea activității pot produce efecte în lanț, cu impact asupra angajaților, furnizorilor, partenerilor și comunităților locale.
În acest nou context, organizațiile au nevoie de scenarii de criză care să ia în calcul mai multe riscuri simultane, nu doar incidente punctuale”, notează realizatorii sondajului, citat de Agerpres.
Capacitate de reacție insuficientă
Potrivit sursei citate, instrumentele de pregătire sunt folosite inegal de mediul de business. Astfel, deși trainingurile de criză, analizele de scenarii și planurile standard sunt relativ răspândite, soluțiile practice care testează capacitatea reală de reacție rămân insuficient utilizate.
”Simulările, exercițiile aplicate, testele de stres, trainingurile de reziliență pentru echipe și instrumentele avansate de monitorizare sunt esențiale într-un context în care o criză poate evolua rapid dintr-o problemă operațională într-o situație cu impact asupra mai multor categorii de public”, se precizează în document.
O altă concluzie relevantă evidențiază faptul că autoritățile, angajații, comunitățile locale, mass-media, acționarii, furnizorii și partenerii pot influența decisiv modul în care o companie traversează un moment critic.
”De aceea, companiile nu mai pot privi pregătirea pentru criză doar ca pe un proces intern, ci ca pe o capacitate de coordonare între management, operațiuni, comunicare și relația cu toate celelalte părți implicate”, sunt de părere specialiștii.
Sondajul anual ‘Pulse Check 2026’ a fost realizat în martie – aprilie 2026 și centralizează evaluările a peste 70 de strategi și experți de elită în managementul riscului și gestionarea crizelor din 19 țări europene, inclusiv din România.
Crisis Communications Network Europe reunește experți specializați din 20 de țări, ce oferă sprijin strategic în gestionarea crizelor transfrontaliere și contribuie la schimbul de bune practici în comunicarea de risc.
