NEWS

Semnal de alarmă puternic din Spitalul ”Marie Curie”. Medicul Cătălin Cîrstoveanu: ”Cine vine pe 4.000 de lei într-o sală de reanimare?”

Semnal de alarmă puternic din Spitalul Marie Curie. Medicul Cătălin Cîrstoveanu Cine vine pe 4.000 de lei într-o sală de reanimare
Spitalul ”Marie Curie”, Cătălin Cîrstoveanu

Probleme grave în sănătate. Chiar dacă Guvernul a aprobat deblocarea a 22 de posturi pentru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, șeful Secției ATI Neonatală atrage atenția că nu se rezolvă cu nimic situația din spital. Mai mult, Legea Salarizării va duce la și mai multe probleme în sistem.

Spitalul ”Marie Curie”, probleme grave

Șeful Secției ATI Neonatală de la Spitalul „Marie Curie”, Cătălin Cîrstoveanu, declara anterior, la Digi24, că medicii au creat o listă publică a copiilor care așteaptă un loc la terapie intensivă, pe care au numit-o „lista rușinii și a disperării”. Potrivit acestuia, în cei șase ani de când funcționează aplicația, 150 de copii aflați pe lista de așteptare au murit.

O statistică pentru unii, o necredință pentru alții”.

Întrebat, vineri, care este situația acum, Cîrstoveanu a răspuns că problema persistă.

Și vor mai muri. Evident că nu se rezolvă”, a spus medicul. „Pentru unii e doar statistică. O statistică pentru unii, o necredință pentru alții.”

Trebuia să spun mai demult și mai clar. (…) Altfel, cum se explică atâția morți pe o listă de așteptare? Asta înseamnă altceva, dacă încă nu credem. Eu nu permit să se spună neadevăruri.”

Prea puține posturi deblocate

Guvernul a aprobat, în ședința de joi, memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea a 22 de posturi vacante de asistenți medicali la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”.

Deblocarea acestora ar urma să permită redeschiderea celor cinci paturi ATI închise din lipsă de personal, situație semnalată în ultimele zile de conducerea spitalului și de cadrele medicale.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat însă că aprobarea memorandumului nu rezolvă problema deficitului de personal din sistemul sanitar. Întrebat cât de mult va ajuta această măsură, Cătălin Cîrstoveanu a spus că problema este una sistemică și nu poate fi rezolvată doar prin deblocarea unor posturi.

Păi dacă mâine pleacă alte două asistente, n-am rezolvat nimic. E o problemă a sistemului. Pentru mine, asta denotă o neînțelegere a situației.

Medicul a explicat că spitalele nu pot fi analizate după aceleași criterii, deoarece nivelul de complexitate al cazurilor este diferit.

Sunt spitale care tratează anumite boli, sunt spitale care tratează boli ceva mai complicate și sunt spitale care tratează boli foarte complicate. Nu trebuie să intre toate la un loc. Sunt spitale care au grad de ocupare de 10%, sunt spitale care au grad de ocupare de 20%, sunt unele care au 100%. Secția noastră are grad de ocupare de 100%. Asta poate denota ceva pentru cineva care trebuie să înțeleagă din cifre anumite lucruri.

Salarii mici în secțiile ATI

Cîrstoveanu a afirmat că păstrarea personalului calificat este una dintre cele mai mari probleme ale secției și a criticat nivelul de salarizare al asistenților medicali.

M-am interesat pe șantier cât câștigă un rigipsar și un macaragiu și am văzut că depășesc cu mult salariul asistentei mele de la reanimare, care are spor de 75%. M-am interesat, din curiozitate, care este situația salariilor în România și, în contextul în care sporul ar putea fi redus, cine vine pe 4.000 de lei într-o secție de reanimare?

Cine este dispus să aibă atâta responsabilitate, să stea 12 ore în picioare? Uneori nici nu beau apă. Cine face lucrul ăsta? Evident că nimeni. Sunt lucruri extrem de simple și banale.

El spune că nici înlocuirea rapidă a personalului care pleacă nu este posibilă.

De unde să găsesc eu asistente instantaneu în locul celor care au plecat? Le-a specializat cineva în România și nu știm noi? Sunt asistente debutante care vin la examene și iau nota unu.

Sunt asistente debutante care vin și nu știu să scrie în limba română. Astfel de asistenți vreau lângă un pacient aflat în stare critică? Mai ales când vorbim despre copii.

Elena Șerban nu s-ar vedea făcând altceva decât presă. După ce a studiat Mass Media și Publicitate la SNSPA, a mers direct către televiziune în 2003. A fost, pe rând, reporter, redactor, productor ... vezi toate articolele