UE înăsprește măsurile de combatere a spălării banilor. Strategia României

Valoarea amenzilor pentru spălare de bani emise în 2025 de autoritățile din întreaga lume a depășit pragul de 4 miliarde USD, băncile ajungând să plătească aproximativ 56% din această sumă, pe măsură ce atenția se intensifică asupra activelor digitale. Autoritățile din România trebuie să transpună în legislația națională directiva privind combaterea spălării banilor.

Măsurile de combatere a spălării banilor

Dacă vă gândiți la „spălarea banilor” ca la o scenă de film cu cazuri legate de numerar, tiparele s-au mutat în mediul digital. Sancțiunile împotriva firmelor de criptomonede și active digitale au crescut cu 56% față de anul precedent, ajungând la peste 1 miliard USD.

Între timp, procese precum „Cunoaște-ți clientul” (KYC) și „Customer Due Diligence” (CDD) au fost rafinate și intensificate, în special după mai multe eșecuri care au implicat Persoane Expuse Politic (PEP), aceasta fiind definiția persoanelor cărora le este încredințată o funcție publică importantă și care prezintă un risc mai mare de potențială luare de mită, corupție sau spălare de bani.

Numai această categorie include oficiali guvernamentali (șefi de stat, politicieni de rang înalt, miniștri, judecători de rang înalt și ofițeri militari de rang înalt), lideri din sectorul public (directori executivi sau membri ai consiliilor de administrație ale corporațiilor de stat și ale băncilor centrale), funcționari internaționali (oficiali de rang înalt sau membri ai consiliilor de administrație care lucrează în organizații internaționale și interguvernamentale) și familie și asociați (membrii familiei apropiate și asociați apropiați de afaceri sau personali legați de o persoană expusă la risc) (sursă).

Parlamentul European a înființat în mai 2024 Autoritatea de Combatere a Spălării Banilor (Anti-Money Laundering Authority – AMLA), pentru a asigura supravegherea eficientă și adecvată a entităților obligate care prezintă un risc ridicat în ceea ce privește spălarea banilor/finanțarea terorismului. (link către proiectul de lege al UE)

Până la sfârșitul lunii septembrie, AMLA urmează să publice prima listă provizorie a entităților aflate sub supraveghere directă, în timp ce lista finală de aproximativ 40 de entități selectate va fi comunicată până la sfârșitul anului 2027, înainte de începerea oficială a supravegherii directe în 2028.

Strategia României

Astfel, în prezent nu există o listă publică a băncilor românești (sau a altor entități obligate) selectate pentru supraveghere directă de către AMLA, nici pentru România, nici pentru alte state membre ale UE.

AMLA va selecta entitățile pentru supraveghere directă pe baza mai multor criterii, cum ar fi operațiunile instituțiilor de credit/financiare în cel puțin 6 state membre, cu peste 20.000 de clienți rezidenți sau peste 50 de milioane de euro în tranzacții anuale totale ale clienților.

Întrucât termenul limită pentru transpunerea în legislația națională a directivei privind combaterea spălării banilor este 10 iulie 2027, România a modificat deja legislația în consecință, cum ar fi (ca exemplu) modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și modificarea și completarea anumitor acte normative.

Pe măsură ce reglementările privind combaterea spălării banilor devin din ce în ce mai stricte în Europa, instituțiile financiare au nevoie de acces la informații fiabile, actualizate și acționabile pentru a-și consolida procesele de due diligence privind clienții.

ICAP CRIF sprijină băncile și alte entități reglementate cu date, analize și soluții de conformitate care le ajută să identifice mai eficient riscurile, să îmbunătățească procesele de integrare și să îndeplinească cu încredere cerințele de reglementare în evoluție.