Stratul de ozon se modifică. Specialiștii explică în ce măsură ne afectează acest lucru
Stratul de ozon din stratosferă se modifică. Specialiștii explică faptul că acesta a început să scadă, și ne interesează pentru că el contribuie la protejarea organismelor vii.
Acesta absoarbe radiațiile din domeniul UV-C responsabile de arsuri tegumentare, respectiv alterarea și distrugerea ADN-ului celular. Subțierea acestui strat protector atrage după sine o creștere semnificativă a cantității de energie electromagnetică din domeniul ultravioletelor, care pătrund în pătura inferioară a atmosferei și lovesc suprafața Pământului. Cum ar trebui să fie un strat de ozon „sănătos” și cât de departe suntem?
Stratul de ozon se modifică. Specialiștii explică în ce măsură ne afectează acest lucru
Cercetătorii au investigat evoluția concentrației de ozon la altitudini cuprinse între 10 și 25 de km, între 1960-2010 și au semnalat o scădere de până la 80% în anumite arii stratosferice din zona tropicelor, care corespunde unei ”găuri” de șapte ori mai mare ca suprafață, comparativ cu cea identificată deasupra cercului polar antarctic – ceea ce înseamnă ecosisteme tot mai vulnerabile în zonele cu densitate demografică ridicată.
Măsurătorile stației Halley Bay au evidențiat o scădere semnificativă a concentrației de ozon stratosferic de aproximativ 45% în zona Antarcticii în sezonul de primăvară (septembrie-noiembrie), așa cum au estimat cu un deceniu mai devreme M. J. Molina și F. S. Rowland în anul 1974.
VĂ RECOMANDĂM ȘI: Vești bune pentru români privind voucherele gratuite de 700 de lei. Marcel Boloș a făcut anunțul cel mare pentru milioane de oameni
Ozonul sau O3 este un compus gazos prezent atât în stratosferă cât și în troposferă. Ozonul din stratosferă este format la altitudini cuprinse între 10 și 50 km, acolo unde moleculele de oxigen sunt disociate la interacțiunea cu radiația ultravioletă. Atomii de oxigen se recombină cu moleculele de oxigen și conduc la formarea ozonului, aceste procese chimice fiind cunoscute sub denumirea de Ciclul Chapman.
În troposferă, ozonul este format în urma proceselor de fotoliză a dioxidului de azot (NO2). La nivelul Troposferei, ozonul este considerat un oxidant și este responsabil de degradarea compușilor nesaturați de natură biogenă și de creșterea stresului oxidativ a organismelor vii.
Între 5 și 10% din cantitatea de ozon din stratosferă este direcționat prin mecanismele de transport atmosferic în zona troposferei. Ozonul troposferic joacă un rol important asupra capacității de oxidare a atmosferei și ajută la eliminarea unor serii de compuși organici volatili.
Cum ar trebui să arate, de fapt, un strat „sănătos de ozon” și cât de departe suntem?
Valorile normale ale concentrației ozonului din stratosferă sunt considerate acelea estimate pentru anul 1960, atunci când atmosfera nu era ”perturbată” așa cum este în prezent de activitatea umană. Datele obținute în urma cercetării proceselor fizice și chimice din sol, apă și aer timp de decenii reprezintă o evidență clară a faptului că omul, prin acțiunea sa istorică și diletantă, a prejudiciat natura iar aceasta nu a ezitat să răspundă limitărilor noastre de cunoaștere prin prisma schimbărilor climatice. Preocuparea actuală a cercetătorilor din domeniul științei mediului presupune evaluarea continuă a impactului omului, a fenomenelor naturale extreme și a evenimentelor cosmice asupra vieții pe Terra.
Riscăm o epuizare a păturii de ozon în următoarele decenii, în tot contextul schimbărilor climatice? (Scenarii posibile)
Există mai multe scenarii în acest sens. Având în vedere că există un palier larg de incertitudine atribuit fenomenelor extreme, situațiilor geopolitice mondiale, întârzierii aplicării politicilor ”verzi” de către guvernele marilor țări poluatoare, scenariile pot estima în prezent o imagine incompletă privind evoluția stratului de ozon în următorii 50 de ani.
Este de așteptat ca stratul de ozon din zona Antarcticii să revină la concentrațiile înregistrate acum patru decenii abia în 2075. Echilibrele foto-chimice care se stabilesc în stratosferă conduc la regenerarea lentă a stratului de ozon. Există limitări a acestei estimări deoarece nu sunt considerate fenomenele extreme declanșate de schimbările climatice care pot altera aceste echilibre atmosferice.
Un prim astfel de scenariu constă în erupțiile vulcanice care eliberează în atmosferă particule cu conținut ridicat de sulf și halogeni. Un model realizat pentru a estima impactul erupțiilor vulcanice a evidențiat că un astfel de eveniment poate conduce pe termen scurt la o scădere a concentrației ozonului stratosferic de până la 14% față valorile înregistrate în prezent, scădere care este dependentă de raportul dintre cantitatea de halogeni, măsurată sub formă de acid clorhidric, și cantitatea de dioxid de sulf.
Un alt scenariu care vizează o explozie de raze gama în galaxia noastră, la o distanță de câțiva kiloparseci (1 kpc = 3261,56 ani lumină) poate avea consecințe cu impact dezastruos asupra stratului de ozon. În acest scenariu sumbru, 38% în medie, și izolat până la 74% din totalul de ozon stratosferic va dispărea pe durata evenimentului cosmic, în termen de doar câteva zile.
Material realizat de Claudiu Roman, asistent de cercetare științifică la Institutul de Cercetări Interdisciplinare al Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pus la dispoziție de infoclima.ro.
