Nicolae Minovici este doctorul român care a realizat unul dintre cele mai controversate experimente. El s-a spânzurat de 12 ori, fără să își dorească însă să moară. El s-a născut pe 23 octombrie 1868 într-o familie care avea deja șase copii. A fost răsfățatul familiei și era descris ca „fire încăpățânată, îndărătnică, dar voluntară”.
Nicolae Minovici a revoluționat medicina cu experimentele pe care le-a făcut de-a lungul vieții și care astăzi sunt o sursă de informație extrem de importantă pentru mulți medici. Doctorul Minovici a realizat unul dintre cele mai ciudate experimente. A dorit să afle ce simt cu exactitate oamenii care își pun capăt zilelor, așa că a decis să încerce pe pielea sa. S-a spânzurat de 12 ori și a notat fiecare senzație pe care a avut-o într-un jurnal ce avea să devină „Studiu asupra spânzurării”. În el, Nicolae Minovici numea tentativele de sinucidere „ședințe de autostrangulare”.
„Prima dată când am încercat să-mi provoc moartea în chipul acesta, zăceam întins pe patul meu, privind cerul. Cu ambele mâini mi-am strâns cu putere gâtlejul în jurul mărului lui Adam. În secunda a V-a simţeam cum se coboară peste mine un văl purpuriu şi apoi un văl negru. Cu o repeziciune uimitoare defilau apoi înaintea ochilor mei sufleteşti fel de fel de icoane. Apoi am simţit ceva asemănător cu o cumplită descărcare electrică şi totul se făcu negru. Am pierdut simţul raţiunii”, a spus Nicolae Minovici, după prima ședință de autostrangulare.
„Curagiul căpătat din aceste şedinţe, a doua zi ne-a făcut să încercăm una mai lungă… de data asta şedinţa a fost prelungită până la 26 de secunde… şi ne-am putut da mai bine seama de mecanismele morții. Durerea ce laţul ne provoacă în dreptul osului hioid era aşa de mare încât cu bună voinţa ce aveam, ne-a fost cu neputinţă a prelungi experimentul”, a adăugat medicul.
Desi experimentele deveneau din ce în ce mai periculoase, Nicolae Minovici a mers atât de departe încât a ajuns să se spânzure la o înălțime de doi metri.
„Pleoapele mi s-au închis cu forţă, parcă de o putere nevăzută. Am simţit apoi cum mi se închid căile de respiraţie, după care a urmat un muget sinistru ce pătrundea în urechi. N-am mai auzit vocea servitorului care trăgea frânghia”, a povestit Nicolae Minovici.
„Studiu asupra spânzurării” este o lucrare unică în literatura medicală românească. După ce a finalizat lucrarea, medicul Nicolae Minovici a explicat: „Studiul spânzurării deschide interesului şi îndatoririlor, câmpul cel mai vast, perspectiva cea mai nelimitată. Suntem departe de a crede că asupra acestui subiect ştiinţa şi-a spus ultimul cuvânt sau a renunţat de a-l spune. Nu încape îndoială că se va găsi o dezlegare şi la aceasta.”
Nicolae Minovici avea să devină una dintre cele mai importante figuri în medicina românească. El s-a remarcat încă din anii de studenție. A fost prima persoană din ţară care a a reușit să identifice autorul unui furt cu ajutorul amprentelor. În anul 1899 a plecat la Berlin pentru a-și continua studiile și s-a întors în România în 1906. Atunci a înființat și prima Societate de Salvare din Balcani, instituție care s-a autofinanţat mai bine de 30 de ani.
Cariera lui a fost una impresionantă. A lucrat ca medic legist pe lângă parchetul Tribunalului Ilfov, subdirector al Institutului medico-legal şi profesor de medicină legală la Şcoala de Ştiinţe de Stat.
La sfârșitul Primului Război Mondial, Nicolae Minovici a înființat, la Cluj, primul Institut de Medicină Legală.
În anul 1926 a revenit la București și a devenit primarul Sectorului III Albastru, care cuprindea cartierele Rahova, Grozăveşti, Mandravelă, Dealul Spirii, Cotroceni, 13 Septembrie şi Şerban Vodă. A fost poreclit „Minovici dărâmă tot / Minovici e târnăcop”, pentru că în mandatul său a fost foarte preocupat de reabilitarea mahalalelor, scrie impact.ro.
Nicolae Minovici a devenit salvarea persoanelor nevoiașe. El oferea burse de studiu copiilor care învățau bine și bani familiilor sărace. Drept mulțumire, în anul 1934, locuitorii din Băneasa l-au ales primar, deşi el nu candidase.
Celebrul medic și-a donat întreaga avere Primăriei București: casa, ferma și colecția de tablouri. Banii i-a dat organizațiilor ce aveau grijă de copiii orfani. După trei luni de la ieșirea la pensie, Nicolae Minovici a murit pe 26 iunie 1941 în urma unui cancer la laringe.