Sute de români sunt obligați să returneze statului banii primiți ca ajutor în pandemie
Sute de români sunt obligați să returneze statului banii primiți ca ajutor în pandemie. Situația ireală s-a petrecut pentru că statul a dat mai întâi banii și abia apoi a făcut investigații pentru a vedea dacă aceștia erau cuveniți celor care au solicitat ajutorul.
Sute de beneficiari au primit bani, fără să fie îndreptățiți, ca urmare a solicitărilor realizate pe baza ordonanțelor de guvern cu măsuri pentru protejarea populației și a firmelor, a salariaților și a angajatorilor în timpul pandemiei COVID-19, arată datele transmise pentru Economedia de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
Sute de români sunt obligați să returneze statului banii. Verificările au fost făcute abia după acordarea sumelor
De la începutul pandemiei, statul a anunțat unele măsuri de sprijin pentru populație, în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice. Inclusiv „șomaj tehnic” sau indemnizații pentru părinții cărora li s-au acordat zile libere pentru supravegherea copiilor.
Oamenii au aplicat pentru indemnizații, statul a dat banii, ulterior au fost făcute verificări și s-au stabilit că unele plăți au fost ”necuvenite”.
Din situația centralizată de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, la nivel național, rezultă plăți necuvenite în sold la 30 iunie, în valoare de 6.930.868 lei pentru 827 de beneficiari, care au aplicat pentru a obține indemnizația prevăzută de OUG nr. 30/2020
De asemenea, au fost înregistrate plăți necuvenite în valoare de 590.749 lei pentru 69 de beneficiari, care au aplicat pentru a beneficia de drepturile prevăzute în OUG nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice.
Cele mai frecvente motive pentru care foloasele au fost ”necuvenite”
- cererea din partea aceluiași solicitant a indemnizației sprijin COVID-2019, concomitent, în mai multe agenții teritoriale;
- solicitantul a obținut în luna respectivă venituri din desfășurarea profesiei, dar și din alte surse, care nu au fost cuprinse în declarația pe propria răspundere;
- persoanele fizice autorizate/întreprinderi individuale/întreprinderi familiale, solicitante, s-au înmatriculat la Registrul Comerțului, la o dată ulterioară perioadei pentru care au primit indemnizația sau erau înmatriculate la Registrul Comerțului, pe raza unui alt județ, decât acela de unde s-a efectuat plata;
- solicitanții nu au beneficiat anterior de prevederile OUG 30/2020, condiție de eligibilitate pentru a beneficia de prevederile OUG 132/2020, privind reducerea activității;
- au realizat venituri în perioada în care au declarat că au activitatea suspendată;
- au declarat în fals că îndeplinesc condițiile de eligibilitate;
- au întocmit în mod fictiv contracte antedatate;
- au întocmit în fals contracte, acestea fiind anulate de instanță.
De ce s-au făcut plățile? A primat ”bunacredință”
„În contextul pandemiei de Covid-19 s-a acționat cu maximă urgență pentru implementarea măsurilor de sprijin financiar imediat, acordat populației în vederea diminuării efectelor negative din punct de vedere social.
Așadar, conform legii, drepturile au fost acordate în baza documentelor depuse de solicitant pe platformă, care a completat și a depus și o declarație pe propria răspundere în ceea ce privește nivelul veniturilor realizate.
Potrivit legislației, decontarea către beneficiarii acestor măsuri de sprijin s-a efectuat în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii cererii și a declarației pe propria răspundere, ulterior efectuându-se verificări, prin funcționarii agențiilor teritoriale sau în urma auditului Camerei de Conturi, în ceea ce privește veridicitatea datelor înscrise în declarația pe propria răspundere”, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii, la solicitarea Economedia.
