Tabloidizarea campaniei electorale: articolele de scandal sunt cele mai citite. Top titluri cu George Simion și Nicușor Dan
Tabloidizarea campaniei electorale. Facebook este o rețea socială deja uzuală pentru români, având peste 11 milioane de utilizatori în 2025. Conținutul promovat urmează adesea o logică de marketing centrată pe senzațional, cu scopul de a genera vizibilitate și engagement.
FOR monitorizează peste 1.000 de pagini și grupuri publice, iar în multe dintre ele observăm tipare evidente de distribuție coordonată.
Deși aceste pagini se prezintă ca apolitice și axate pe divertisment, unele dintre ele ajung să dea vizibilitate sporită anumitor teme sau candidați, potrivit expertforum.
Tabloidizarea campaniei electorale. Niciun control al sursei
Pe TikTok s-a documentat deja o industrie a conturilor crescute artificial, folosite probabil pentru a fi vândute sau închiriate pentru campanii politice.
Pe Facebook, acest fenomen are o infrastructură mai veche și mai rafinată, poate și pentru că a avut timp să se adapteze la obstacolele platformei și la un ritm diferit de viralizare. Dar și aici abundă anomaliile. Asistăm la o invazie de conținut tip clickbait, cu pagini care generează trafic pentru conținut de divertisment, arată expertforum.
Aceeași sursă arată că rețelele sociale înlocuiesc televiziunile, dar fără niciun control asupra sursei, scopului sau metodelor folosite.
Conținutul articolelor reprezintă o reluare a declarațiilor publice date de cei doi candidați. Titlurile de tip clickbait ilustrează însă strategia de promovare, nu conținutul de pe website.
Conținut amplificat: cazul Anamariei Gavrilă (POT)
În data de 7 mai 2025, mai multe publicații online au relatat un incident în care Anamaria Gavrilă, lidera Partidului Oamenilor Tineri (POT), a lansat amenințări la adresa presei și a unui coleg de partid, potrivit expertforum.
Declarația „sunteți o specie pe cale de dispariție” a fost filmată și distribuită pe rețele sociale, generând reacții puternice din partea opiniei publice și alimentând un val de indignare.
Ulterior, Gavrilă a transmis un mesaj pe Facebook în care a acuzat presa de partizanat și a reafirmat sprijinul pentru „presa liberă, care nu trăiește din banii partidelor”.
Această știre a fost preluată și amplificată de mai multe pagini din rețeaua monitorizată, care au publicat o versiune identică a aceluiași articol. Paginile în cauză se prezintă în general ca surse de divertisment sau noutăți generale, fără afiliere politică asumată, dar au contribuit la diseminarea repetitivă a acestui conținut.
Trafic prin exploatarea conținutului viral
Amplificarea nu a vizat clar susținerea sau atacarea acesteia, ci crearea de trafic prin exploatarea potențialului viral și emoțional al subiectului, o strategie frecvent observată în aceste rețele.
„De ce credem că acest episod este relevant? Exemplul ilustrează modul în care rețelele de conturi care pare că au scopul de a ocupa spațiul informațional și de a îl popula cu conținut de divertisment pot prelua și redistribui evenimente controversate, în momente cheie, contribuind la supraexpunerea lor într-un mod opac și greu de trasat ca scop și eficiență. În lipsa transparenței privind scopul sau beneficiarii distribuției, astfel de rețele pot perturba agenda publică și pot influența percepțiile politice într-un mod indirect, dar sistematic”, explică expertforum.
Ştirea despre Călin Georgescu copreședinte
După turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, mai multe pagini online au diseminat o presupusă declarație publică a lui Nicolae Voiculeț, asociat de aceste surse candidatului George Simion, care susținea că „România va avea doi președinți: George Simion și Călin Georgescu”.
Declarația speculativă invoca posibilitatea unei modificări constituționale care ar permite o „copreședinție”, un concept inexistent în cadrul legal actual și fără precedent în arhitectura constituțională a României.
Această afirmație, deși evident fantezistă din punct de vedere juridic și politic, a fost preluată și amplificată de mai multe pagini din rețeaua analizată într-un mod care sugerează intenția de a crea confuzie și de a induce în eroare alegătorii.
Spre deosebire de alte cazuri de redistribuire neutră sau oportunistă, acest exemplu are un scop clar manipulator: prezentarea unei ipoteze false ca fapt posibil sau iminent, într-un moment electoral critic.
„Acesta este un caz reprezentativ pentru modul în care rețelele pot funcționa ca multiplicatoare de conținut politic speculativ, nevalidat și profund manipulativ. Scenariile pseudo-constituționale distribuite în acest mod contribuie la erodarea încrederii în procesul democratic și potențează efectele dezinformării într-un mediu digital lipsit de filtre editoriale”, precizează experforum.
