Turismul de iarnă în România, în pericol din cauza schimbărilor climatice

Turismul de iarnă în România este în pericol din cauza schimbărilor climatice, în țară urmând să avem, pe viitor, în medie, 30-40 de zile înzăpezite, față de 80 de zile, atâtea câte erau în anii ‘60-’70, spre exemplu.

O analiză a celor de la infoclima.ro arată cum creșterea temperaturilor medii lunare și schimbarea structurii precipitațiilor în zonele muntoase duc la o scădere a numărului de zile înzăpezite anual.

Astfel, scrie sursa citată, în scenariul pesimist, am putea avea doar circa 30 de zile înzăpezite anual către finalul acestui secol, față de 80 de zile în decursul anilor ‘60-’70.

Aceste schimbări vor pune presiune pe turismul de iarnă în România, crescând costurile de operare a pârtiilor de la altitudini joase și creșterea aglomerării pe pârtiile de altitudine înaltă.

Analiza citată arată cum în anumite regiuni vom observa reduceri de până la 80% a grosimii stratului de zăpadă către finalul acestui secol.

Pentru perioada 2001-2030, faţă de 1961-1990, se proiectează o creştere a temperaturii medii lunare a aerului mai mare în lunile noiembrie-decembrie şi în perioada caldă a anului (mai-septembrie), de aproximativ 1 C, valori ceva mai ridicate (până la 1.4 C -1.5 C ) fiind la munte, în sudul şi vestul ţării. Încălzirea medie anuală, la nivelul întregii ţări, este cuprinsă între 0.7 C şi 1.1 C, cele mai mari valori fiind în zona montană.

Turismul hibernal în România este afectat direct

În acest context, mai puțină zăpadă naturală în perioada de iarnă înseamnă folosirea  tunurilor de zăpadă  care asigură debutul la timp a sezonului sporturilor de iarnă.

Multe stațiuni de schi folosesc deja pe pârtii zăpada artificială pentru a completa sau înlocui zăpada naturală.

Mai mult, pârtia de ski expusă schimbărilor de temperatură este vulnerabilă fiind expusă avalanșelor și accidentelor.

Turismul de iarnă în România. Impactul încălzirii globale asupra acestuia

Domeniul schiabil din România este format din 189 de pârtii omologate, notează infoclima.ro,care însumează 164 de kilometri.

Dintre acestea, doar 55 de pârtii au o lungime de peste 1000 metri, 2 pârtii au peste 3000 metri lungime și una singură are peste 4000 metri lungime.

Problema Turismului Hibernal în România este că toate domeniile schiabile se află sub 2600 de m altitudine cea ce înseamnă o expunere directă la creșterea temperaturilor și reducerea numărului de zile cu zăpadă naturală anual.

Dependență față de zăpada artificială duce la creșterea prețului de întreținere a pârtiei din moment ce zăpada artificială este realizată prin amestecarea unor volume mari de apă și aer de înaltă presiune.

Astfel, atât costurile de investiție în utilajele de producția a zăpezii artificiale cât și costurile de producție a zăpezii artificiale pot deveni nesustenabile din punct de vedere economic pentru administratorii acestor domenii schiabile (majoritatea fiind întreținute de autoritățile locale).

Practic, reducerea zilelor înzăpezite afectează direct stațiunile de schi din România.

În ansamblu, principalele efecte ale schimbărilor climatice (temperaturile în creștere, reducerea stratului de zăpadă, frecvența și intensitatea sporită a evenimentelor extreme, etc.) vor avea o serie de efecte negative asupra sectorului turistic din România:

• Activitățile turistice vor avea o sezonalitate diferită.
• Stațiunile vor înregistra costuri mai mari cu încălzirea/răcirea și aerul condiționat în funcție de specificul lor.
• Stațiunile vor fi supra-aglomerate în unele zone și, în mare parte neocupate în alte zone.
• Veniturile rezultate din turism vor scădea în zonele afectate, dar ar putea crește în zonele avantajate.
• Stațiunile destinate sporturilor de iarna vor avea mai puțină zăpadă și vor înregistra costuri suplimentare pentru producerea zapezii artificiale.
• Sezonul turistic de iarna va fi mai scurt.
• Unitățile turistice vor avea costuri mai mari legate de asigurări si de restrângerea activității.
• Evenimentele meteorologice extreme vor afecta infrastructură, patrimoniul istoric, patrimoniul arhitectural și caracterul sezonier.
• Atracțiile turistice naturale vor suferi deteriorări.

Citiți soluțiile propuse de INFOCLIMA AICI