Verdict decisiv pentru economia României. Încep negocierile cu agenția de rating S&P

Sunt zile importante pentru economia României, mai ales în contextul crizei politice prin care trecem. Joi, 24 septembrie, încep discuțiile cu agenția de rating S&P pentru evaluarea ratingului suveran din 2 octombrie.

Încep negocierile cu agenția de rating S&P

După menținerea calificativelor în categoria recomandată investițiilor de către Fitch și Moody’s, S&P reprezintă ultimul test important.

O eventuală retrogradare de la nivelul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, la o treaptă inferioară ar plasa România în categoria „junk”, ceea ce ar putea limita accesul anumitor investitori și ar majora costurile de împrumut.

Evaluarea intervine într-un context de criză politică, iar agenția va monitoriza capacitatea viitorului guvern de a continua reducerea deficitului bugetar și de a pregăti un buget credibil pentru anul 2027.

Misiunea Standard & Poor’s include consultări cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și cu alte autorități responsabile de gestionarea finanțelor publice. Agenția va evalua atât evoluția indicatorilor bugetari, cât și abilitatea României de a menține măsurile de corecție fiscală în anii următori.

Atât Fitch, cât și Moody’s au păstrat în această vară ratingurile României în categoria recomandată investițiilor, însă ambele cu perspectivă negativă și la limita inferioară a acestei categorii. Ratingul BBB- acordat de S&P reprezintă, de asemenea, ultima treaptă înaintea clasificării speculative.

Importanța deciziei pentru economie

Decizia agenției este cu atât mai relevantă cu cât evaluează o țară aflată în plină criză politică. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, iar două propuneri ulterioare de premier nu au fost învestite. În prezent, Siegfried Mureșan încearcă să formeze un cabinet fără o majoritate parlamentară clară.

Ratingul reflectă capacitatea unui stat de a-și onora la timp obligațiile financiare. Calificativele de la BBB- în sus sunt considerate recomandate pentru investiții, iar cele sub acest nivel intră în categoria speculativă, denumită și „junk”.

O retrogradare sub acest prag nu ar împiedica România să se împrumute, însă ar reduce numărul investitorilor eligibili să cumpere sau să dețină titluri de stat românești. Unele fonduri de investiții și fonduri de pensii au reguli stricte care le interzic să investească în active nerecomandate investițiilor.

O decizie negativă a S&P nu ar anula automat calificativele investment grade de la Fitch și Moody’s, însă ar transmite piețelor un semnal privind creșterea riscului asociat României, determinând investitorii să solicite randamente mai mari.

România înregistrează deja cheltuieli considerabile cu dobânzile, care, conform lui Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, în creștere cu peste 26% față de anul anterior. O finanțare mai scumpă ar reduce resursele disponibile pentru investiții și servicii publice.

Provocări politice înaintea evaluării

România se prezintă la discuțiile cu S&P având în vedere câteva argumente pozitive. Deficitul bugetar a scăzut după primele șapte luni din 2026 la 2,34% din PIB, față de 3,99% în aceeași perioadă a anului precedent. În termeni nominali, deficitul s-a redus cu 28,36 miliarde de lei, în timp ce investițiile au crescut cu aproape 15 miliarde de lei.

Principala incertitudine o reprezintă stabilitatea guvernului, elaborarea bugetului pentru 2027 și continuarea procesului de reducere a deficitului.

Ionuț Dumitru, consilier al fostului premier Ilie Bolojan, a declarat marți la Digi24 că, din perspectiva cifrelor și execuției bugetare curente, nu există motive pentru o reducere a ratingului. În schimb, agenția este interesată de implicațiile situației politice asupra consolidării fiscale și dorește claritate privind formarea unui guvern stabil și pregătirea unui buget sustenabil pentru 2027.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a calificat încă de la începutul lunii septembrie evaluarea S&P drept un „examen la fel de important ca celelalte” din vară. De asemenea, el a subliniat că reducerea deficitului reprezintă un argument favorabil pentru România, dar nu elimină riscurile, deoarece investitorii urmăresc menținerea unei direcții fiscale prudente.