UPDATE Curtea de Apel București a amânat pentru 13 iulie pronunțarea în dosarul privind măsurile preventive în cazul lui Viorl Pașca și al apropiaților săi

Viorel Paşca, soţia şi cei trei fii ai săi, dar şi coordonatoarea activităţilor de la azilele ilegale din Bihor află, joi, dacă rămân sub control judiciar sau vor fi arestaţi preventiv. Curtea de Apel Bucureşti judecă, de la ora 12.30, contestaţia procurorilor DIICOT la decizia Tribunalului Bucureşti de a-i plasa pe aceştia sub control judiciar.

UPDATE Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 13 iulie pronunţarea

Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 13 iulie pronunţarea în dosarul privind măsurile preventive în cazul lui Viorl Paşca şi al apropiaţilor săi.

UPDATE Avocatul lui Viorel Paşca, la sosirea la Curtea de Apel Bucureşti: S-a cerut arestarea preventivă pentru trafic de persoane cu referire la 210 victime pe care anchetatorii nu le-au identificat până în prezent

Avocatul lui deţinătorului azilelor ilegale din Bihor Viorel Paşca, Răzvan Doseanu, a declarat joi, la sosirea la Curtea de Apel Bucureşti, că procurorii au solicitat instanţei arestarea preventivă a clientului său pentru trafic de persoane cu referire la 210 victime. El a precizat că acestea nu au fost identificate şi nu se poate apăra pe nişte victime virtuale.

”S-a arătat de către judecătorul fondului că este o carenţă esenţială a propunerii de arestare preventivă şi anume că s-a solicitat arestarea preventivă pentru trafic de persoane cu referire la 210 victime pe care anchetatorii nu le-au identificat până în prezent. Deci persoanele nu sunt identificate, s-a format un număr de 210 victime, dar nu avem acuzaţii concrete, ceea ce ar fi şi imposibil să ne apărăm pe nişte victime virtuale pe care nici măcar DIICOT nu le-a identifcat”, a declarat jurnaliştilor Răzvan Doseanu, joi, la intrarea în Curtea de Apel Bucureşti, care va judeca atât solicitarea DIICOT de plasare a lui Paşca în arest preventiv, cât şi cererea lui Paşca, aflat sub control preventiv, de a fi cercetat fără a-i fi aplicate alte măsuri.

Doseanu a precizat că cele 210 victime nu s-ar regăsi între cele peste 400 de persoane relocate din centrele lui Viorel Paşca.

”DIICOT a reţinut 210 la momentul descinderilor. Ulterior, după evaluările făcute în acele corturi pe câmp de către medici, nişte evaluări provizorii, s-a constatat că din cele 409 persoane doar 128 prezintă anumite dizabilităţi psihice .Asta nu înseamnă că sunt lipsite de capacitate totală de exerciţiu. Dizabilităţi psihice pot însemna de la afecţiuni minore, până la afecţiuni mai mari. Cert este că cele 210 victime reţinute fac parte dintr-un interval de cinci ani şi şase luni. Nu s-ar regăsi neapărat între cele 409 persoane relocate în 30 iunie”, a afirmat avocatul.

El a fost întrebat despre cazul unei persoane de la un centru al lui Viorel Paşca ce a fost declarată decedată din greşeală.

”Nu există nicio acuzaţie formulată oficial pentru chestiunea asta. Am înţeles că a decedat o persoană. Din greşeală, s-ar fi dus un alt buletin, ulterior s-a apelat la instanţă, s-a dat o hotărâre judecătoarească, s-a remediat. O persoană decedase, dar din greşeală se operase cu alte date”, a explicat Răzvan Doseanu.

CAB judecă contestația procurorilor DIICOT privind respingerea arestării preventive

Joia trecută, magistraţii TB au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a lui Paşca şi a apropiaţilor săi.

Curtea de Apel Bucuresti judecă, joi, de la ora 12.30, apelul declarat de către DIICOT la decizia de săptămâna trecută a Tribunalului Bucureşti de a-i plasa pe Viorel Paşca şi pe apropiaţii săi sub control judiciar, respingând solicitarea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a celor şase suspecţi în cazul azilelor ilegale din Bihor.

Instanţa care a decis plasarea sub control judiciar a acestora afirmă că, deşi Ministerul Public formulează acuzaţia de trafic de persoane în formă continuată, invocând 210 acte materiale, ”actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate corespunzătoare fiecărui act material şi nici nu descriu, în mod distinct, situaţia de fapt aferentă fiecăreia dintre acestea”.

Instituţiile statului apelau la inculpaţi pentru rezolvarea unor situaţii pe care nu reuşeau să le gestioneze

De asemenea, instanţa mai consemnează că ”activitatea desfăşurată de inculpaţi s-a dezvoltat şi s-a menţinut în timp într-un context în care chiar instituţiile statului apelau la inculpaţi pentru rezolvarea unor situaţii pe care nu reuşeau să le gestioneze prin propriile mecanisme instituţionale”.

Instanţa mai arată şi că pericolul pe care lăsarea în libertate a inculpaţilor l-ar reprezenta pentru ordinea publică este noţiune total distinctă de pericol social concret al infracţiunii.

Judecătorul remarcă faptul că activitatea descrisă de acuzare a încetat în urma intervenţiei organelor judiciare, toate locaţiile fiind verificate, beneficiarii fiind identificaţi şi relocaţi, iar principalele mijloace de probă fiind administrate prin efectuarea percheziţiilor domiciliare, ridicarea documentelor, suporturilor informatice, cardurilor bancare şi înscrisurilor relevante pentru cauză.

De asemenea, din datele cauzei nu rezultă că vreunul dintre inculpaţi ar fi încercat să influenţeze martori, să altereze ori să distrugă mijloace de probă sau să exercite presiuni asupra persoanelor audiate în cauză.

Nu au fost identificate nici elemente care să conducă la concluzia existenţei unui risc concret de sustragere de la urmărirea penală, inculpaţii fiind identificaţi, având domicilii cunoscute şi prezentându-se în faţa organelor judiciare, mai arată judecătorul.

Viorel Pașca și familia sa, reținuți joia trecută

Alături de Viorel-Teodor Paşca, joia trecută au mai fost reţinuţi soţia sa, Florica Paşca, cei trei fii, Viorel-Emanuel, Abel-Timotei şi Daniel-Sabin Paşca, precum şi Delia Mioara Păcală, coordonatoarea activităţilor de la azilele ilegale din Bihor şi cea care gestiona direct personalul şi internările.

Decizia din 2 iulie a magistraţilor Tribunalului bucureşti a fost atacată cu apel de către procurorii DIICOT la Curtea de Apel Bucureşti.

Dosarul instrumentat de DIICOT vizează destructurarea unui grup infracţional organizat complex, acuzat de trafic de persoane şi exploatarea vulnerabilităţii la o scară alarmantă în judeţul Bihor. Această investigaţie a scos la iveală modul în care sute de persoane vulnerabile – vârstnici, persoane cu dizabilităţi psihice grave şi oameni fără adăpost – au fost transformate în simple „surse de venit” sub paravanul unei activităţi caritabile.

Procurorii spun că grupul infracţional a fost constituit în cursul anului 2020 de către Viorel-Teodor Paşca, liderul reţelei, împreună cu soţia sa şi cei trei fii ai săi. Reţeaua funcţiona sub paravanul Asociaţiei „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), prezentată public ca o organizaţie umanitară, dar care în realitate nu deţinea licenţele legale pentru a presta servicii sociale sau medicale.