Vox Mediaflux. Ce spun românii despre „păcănele” și cazinouri: „Sunt făcute ca să-ți ia banii. Sunt vreo 10 la fiecare colț de bloc” | VIDEO
În ziua în care Guvernul a aprobat ordonanța de urgență privind industria jocurilor de noroc, care aduce o serie de modificări care vizează cazinourile, păcănelele și casele de pariuri, reporterii Mediaflux.ro au ieșit pe străzi pentru a afla care este părerea oamenilor despre acest subiect. Mai mult, am ajuns și la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, unde am discutat cu Mihai Silviu Pocora, președintele instituției.
Mediaflux.ro a vrut să afle care este părerea oamenilor de rând cu privire la această industrie care a ajuns să acapareze toate spațiile de închiriat de la partere blocurilor de pe marile bulevarde din București și alte orașe. Cu toate că mulți au recunoscut verbal că nu sunt de acord cu ele și le consideră o adevărată problemă, o mare parte dintre cei intervievați au refuzat să vorbească și în fața camerei.
Click to display the embedded YouTube video
Sunt probleme despre care puțini au vorbit până acum, mai ales deschis și public. Modificările și reglementările la adresa industriei au fost rare și de multe ori subtile și multe dintre legile în vigoare nu sunt respectate în prezent, despre cum vom explica în materialele viitoare. Totuși, în ultimele săptămâni, industria jocurilor de noroc a ajuns să fie în prim-planul discuțiilor publice după o serie de anunțuri făcute de premierul Marcel Ciolacu. Mai mult, pe internet circulă „mișcarea farfuriilor goale”, lansată de un cunoscut vloger român, Silviu Istrate, cunoscut pe internet drept Faiăr, care a început să scoată la suprafață pe acei influenceri care au promovat jocurile de noroc pe Tik Tok și Youtube, de multe ori unui public minor. Printre cei mai cunoscuți se numără Dorian Popa, Ruby, Răzvan sau Dani de la Neatza.
Industria jocurilor de noroc din România, domeniul din care cel mai mult câștigă statul
Industria jocurilor de noroc din România însumează aproape 700 de companii, peste 20.000 de angajați și o cifră de afaceri totală, la nivel de industrie, care atinge suma de cel puțin două miliarde de euro. Din acești bani, peste 900 de milioane de euro ajung la stat, a explicat, pentru Mediaflux.ro, Mihai Silviu Pocora, vicepreședinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc – ONJN, care are atribuții de președinte.
Cu toate că sunt prezentate drept o formă de divertisment și se recomandă utilizarea lor într-un mod responsabil, există numeroase cazuri în care cei care le folosesc devin dependenți, o dependență considerată în studiile de specialitate drept la fel de periculoasă precum cea de droguri de foarte mare risc. Cu toate că în prezent există programe de CSR prin care sindicatele și operatorii de jocuri de noroc doresc combaterea acestui fenomen, cum ar fi Joc Responsabil, care oferă ședințe de terapie gratuite și grupuri suport, mulți români evită să le folosească din cauza stigmatului.
Mai mult, cei dependenți, dar care vor să renunțe, au de multe ori probleme și ajung să revină la vechile lor obiceiuri din cauza numărului mare de reclame stradale sau care apar la televizor sau pe internet și le aduc constant în atenție problemele de care vor să scape și la care nu vor să se gândească.
Pe lângă zecile de cazinourile online licențiate în România la ora actuală, în mii de locații din întreaga țară și mai ales în București sunt omologate peste 86.000 de aparate de joc (păcănele sau slot machines) pentru care statul percepe anual o taxă de 5.600 de euro ce trebuie plătită lunar și în avans de către operatorii de jocuri de noroc.
Ce spun românii despre păcănele și cazinouri
În cadrul interviurilor avute pe stradă am descoperit mai multe povești de viață în care dependența de jocuri de noroc a ajuns să îngreuneze sau chiar să distrugă viața oamenilor. Totuși, am găsit și cazuri fericite în care oamenii au reușit să renunțe la acestea și să își vadă mai departe de viață. Inedit este faptul că o mare parte dintre cei intervievați țin să precizeze că ar trebui să existe o diferențiere clară între casele de paruri sportive și sălile de jocuri de noroc.
„O seară de noroc înseamnă o seara. Îți dă, dar după aia îți ia înzecit”
Fie că sunt prieteni, cunoscuți, părinți, frați sau diferite alte rude, mulți dintre cei care au ales să ne răspundă au făcut-o din considerente personale, fiind conștienți de implicațiile acestor practici în rândul românilor.
„Sincer, una (părere) foarte proastă. Nu sunt cu adevărat de noroc. Adică iei de la mine, azi mă atragi, îmi dai un venit și după aia mă lași fără nimic și chiar se ajunge la mai mult. Nu am jucat, dar am prieteni care au jucat și au ajuns în situații mult mai rele. Nu știu dacă aș avea acceptul lor, dar pot să spun că am prieteni care în momentul când s-au lăsat păcăliți de aceste jocuri și cine le încurajează și de legea de aici… Eu aș fi de acord să se desființeze. E o cămătărie din partea statului și a celor care le înființează. O seară de noroc înseamnă o seara. Îți dă, dar după aia îți ia înzecit”, a explicat un bărbat.
„În afară de cele de sport, casele de pariuri sportive, pariurile sportive sunt ceva cu totul diferit. Acolo chiar trebuie să ai norocul tău”, a continuat acesta.
„Chiar dacă nu joc, văd în ansamblu și văd de departe. Asta e o cămătărie, o prosteală pe față cum era aceea cu alba-neagră”, a mai spus acesta.
„Aș vrea ca aceste jocuri de noroc să fie scoase cât mai în afara orașului. Pentru că nu sunt niște lucruri de unde se pot învăța. Eu știu, copiii, văd că tinerii intră foarte mult. Aveți și în spatele dvs. o sală de jocuri. Această rețea se înșiră de-a lungul bulevardului Mihai Bravu, cred că în vreo 15 locații, doar ce am văzut din mașină. Nu sunt, nu sunt folositoare omului. Se face profit mare, dar este adevărat că este și o mafie mare în cadrul acestor lanțuri”, ne-a mai explicat o doamnă.
„Sunt făcute ca să îți ia banii”
„Sunt făcute ca să îți ia banii, doar atât”, ne-a spus alt tânăr care recunoaște că a ajuns să devină dependent.
„Da, am jucat, dar m-am lăsat. Prin muncă și ambiție, ocupându-ți timpul cu total altceva”, ne-a spus bărbatul.
„Ar trebui oprite și interzise, puse toate sălile de jocuri la periferie, scoase din mijlocul orașului. Sunt vreo 10-7 la fiecare colț de bloc”, a mai spus acesta.
„E periculoasă piața neagră, deci cumva ar trebui făcut în așa fel încât să existe legal, dar cumva să ajute oamenii să scape de această dependență”
Un alt bărbat care a răspuns întrebărilor noastre spune că această industrie nu ar trebui interzisă, mai ales că și piața neagră este periculoasă, dar ar vrea ca oamenii care ajung să fie dependenți să fie ajutați mai mult.
„Cred că are, ca orice lucru, părți bune și părți rele. Știu că se vorbește despre faptul că ar trebui să nu mai fie reclame, dar în același timp, din câte știu, e periculoasă piața neagră, deci cumva ar trebui făcut în așa fel încât să existe legal, dar cumva să ajute oamenii să scape de această dependență, din câte știu eu, nenorocită. Am jucat la pariuri rareori și cumva mai mult pentru a mă atrage și alte meciuri decât ale echipelor preferate.
Mediaflux.ro: Crezi că ar trebui delimitate într-un fel păcănele și cazinourile de casele de pariuri?
„100%, dar nu știu cum și care ar fi cea mai bună soluție, dar sunt sigur că ar trebui găsită o soluție, chiar dacă se fac în cumva reclame, pentru că cumva e normal în lumea în care trăim să existe reclamă pentru orice. Dar ar trebui făcut în așa fel încât să mai scadă numărul de oameni, mai ales de oamenii care n-au bani și totuși ajung acolo să joace banii familiei.
Cred că o parte ar trebui să o facă statul, dar o parte ar trebui să vină și de la ei (de la jucători) de orice chestie scapi doar cu ajutorul tău. E clar că și statul ar trebui să facă ceva, dar nu poți să pui totul în în cârca statului, că nu știu dacă te ajută statul să nu te mai duci tu să-ți bagi banii de mâncare sau banii copilului la jocurile de noroc”, a arătat un tânăr.
„Este prea deasă”
„Este prea deasă”, ne-a spus o doamnă.
„Uitați-vă pe Calea Moșilor, cred că sunt vreo 40 de săli de jocuri de noroc, dar fiecare își cheltuiește banii cum vrea. Ar trebui să le cam rărească, să fie mai puține, deși știu că ei sunt mari contribuitori la PIB. Știți cum e. Nu știu ce Dumnezeu fac că nu fac nimic ca lumea”, a mai arătat aceasta.
„O chestie care nu face decât să distrugă familii și lucruri”
O altă tânără a explicat ce înseamnă dependența de jocuri de noroc din punctul ei de vedere și cum ajunge să distrugă familii și oameni și le pune pe aceeași treaptă cu drogurile.
„O chestie care nu face decât să distrugă familii și lucruri, pentru că chestiile astea sunt exagerat de rele. Un bărbat se joacă la aparate, vine acasă, a pierdut banii, se ceartă cu soția, soția pleacă, ia copiii. Nu m-aș juca în viața mea.
Cunosc cazuri și îmi pare rău de ei. Pentru mine e un blestem chestia asta, adică e mai rău ca drogurile. Persoanele care se lasă droguri sunt exact aceleași persoane care se pot lăsa și de jocuri. Consider că sunt la fel, chiar dacă nu consumi când te joci, e o dependență. Eu consider că băieții care se joacă la jocuri nu o fac ca să câștige. O fac pentru adrenalina aia, poate câștig, mai bag 5 lei… Consider că nu se pot opri. Dacă bagă 5 lei, mai bagă încă 10, mai bagă încă 25, e o chestie care nu prea poți scăpa. Dacă ai câștigat o dată, nu mai poți scăpa.
Fratele meu se joacă, adică bine a pierdut la un moment dat, a dat televizorul la amanet, face bani pe chestia asta, îi pierde, bagă 25 lei, iarăși pierde, da, ușor, ușor scapă. N-a pierdut sute, mii, ca în alte cazuri. Există certuri pe baza asta, minciuni, ș.a.m.d.
Trebuie să vină de la sine chestiile astea, că dacă nu realizează, degeaba. Trebuie să realizeze ei, să nu mai piardă bani. Sunt oameni care au foarte mulți bani și joacă doar pentru adrenalina aia, adică nu îi interesează dacă ar câștiga. Dar ajung oameni care ajung să își dea banii de mâncarea sau banii pe mâncare sau banii pe alte chestii, adică nu-i mai interesează”, a mai spus o tânără.
„Sunt foarte multe, sunt peste tot”
Un alt bărbat ne-a povestit cum a jucat și el pentru mai mult timp, dar apoi a renunțat prin voință și prin faptul că rămăsese fără bani.
„Nu prea e bine, am jucat și eu, nu mai joc. Prin voință, am încercat să le evit, să nu mai frecventez. Nici nu prea mai aveai bani. Într-adevăr, sunt foarte multe, sunt peste tot, deja au explodat să zic așa sălile de jocuri de noroc și de toate astea, dar până la urmă trebuie să ai și voință ca să poți să reușești, că într-adevăr sunt foarte, foarte multe acum. Trebuie să fii puternic ca să poți să reziști tentațiilor, e foarte greu. Am încercat și am reușit până la urmă. Nu a fost nevoie să sun undeva sau să fac o terapie”, a completat acesta.
Guvernul a aprobat joi OUG privind jocurile de noroc
Guvernul a aprobat, joi, ordonanţa de urgenţă care reglementează domeniul jocurilor de noroc, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
„Un subiect care a stârnit interes este cel legat de noile reglementări privind jocurile de noroc. Guvernul a aprobat astăzi o ordonanţă de urgenţă prin care se stabilesc niveluri mai ridicate pentru taxele aferente licenţei de organizare şi de exploatare a jocurilor de noroc, care se plătesc anual, precum şi a taxelor speciale şi a garanţiilor depuse de companiile din acest domeniu”, a spus Mihai Constantin, după şedinţa de Guvern.
Potrivit lui Mihai Constantin, actul normativ mai prevede ca „dreptul de organizare şi exploatare a activităţii de jocuri de noroc să fie acordat doar societăţilor înmatriculate în România sau persoanelor juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în alte state semnatare ale Acordului privind spaţiul economic european sau din Confederaţia elveţiană, care au înregistrat un sediu permanent în România”.
„Scopul este evident, pentru ca taxele şi impozitele să fie colectate în ţară”, a adăugat Constantin.
„Veniturile din contribuţiile organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi, încasate de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, se virează în procent de 70% către bugetul de stat, iar procentul de 30% rămas va fi utilizat de ONJN pentru finanţarea programelor pentru prevenirea dependenţei de jocuri de noroc, pentru promovarea jocului responsabil şi pentru finanţarea unei linii telefonice verzi pentru sesizări din acest domeniu”, a mai explicat Mihai Constantin.
De asemenea, Ministerul Finanţelor urmează să propună norme de aplicare pentru acest act normativ adoptat, termenul fiind de 30 de zile.
