Zelenski spune că vrea acord pentru protejarea limbii române. Când și cum le-a fost INTERZISĂ românilor din Ucraina limba maternă

Volodimir Zelenski a spus că îşi doreşte să încheie cu România un acord pentru protejarea limbii române în Ucraina. Afirmația a fost făcută în contextul unei discuții despre limbile minorităților, în interviul acordat de președintele țării vecine jurnaliștilor din Rusia. Dar problema nu e deloc nouă. În 2017, Ucraina a promulgat o lege care restricţionează dreptul românilor – și al celorlalte minorități din Ucraina – să învețe în limba maternă. 

Românii reprezintă a doua cea mai mare minoritate din Ucraina, după ruși, și au fost puternic loviți de noua măsură. Relațiie diplomatice dintre România și Ucraina au devenit extrem de încordate.

Este pentru prima oară, de la promulgarea legii, când există o astfel de abordare. Volodimir Zelenski, care a fost susținut de etnicii români la alegerile din 2019, a fost rugat de românii din Ucraina să retrimită în parlament legea privind învățământul mediu general, pentru că această lege îi lipsește pe cetățenii românofoni din Ucraina de dreptul la educație în limba maternă. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat.

Acord pentru protejarea limbii române în Ucraina. Româna s-a predat în școli din 1816

Ucraina de Sud-Est a fost locuită în mod istoric de ruși etnici și de ucraineni vorbitori de limbă rusă, cu legături strânse, atât cultural, cât și economic cu Rusia. O mare parte din vestul Ucrainei a făcut parte din Austria habsburgică până în 1918, în timp ce alte regiuni au fost aduse Ucrainei după cel de-al doilea război mondial.

În mai multe regiuni, limba română se preda la școală încă din 1816, de pe vremea Imperiului Habsburgic.

În 1918, Bucovina și Basarabia au fost unite cu Regatul României. Populația ucraineană din regiune a fost nevoită să își schimbe numele, limbile și școlile și instituțiile culturale ucrainene au fost închise.

Istoria zbuciumată a Basarabiei și Bucovinei

La 26 iunie 1940, ministrul de Externe sovietic Viaceslav Molotov i-a înmânat ambasadorului român la Moscova, Gheorghe Davidescu, o notă ultimativă. URSS, în componența căreia era Ucrainei, solicita României ca în 24 de ore sa accepte cedarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord. Bucovina nu aparţinuse niciodată Rusiei, ci Austriei, dar Uniunea Sovietică o revendica drept compensaţie pentru cei 22 de ani de administraţie românească în Basarabia.

Trupele sovietice au intrat în Basarabia în ziua de 28 iunie. Bucovina de Nord și sudul Basarabiei au intrat în componenţa Ucrainei. La Chişinău s-a instalat regimul comunist, iar Basarabia a fost unită cu Transnistria și a primit numele de Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Revenirea autorităţilor române în Basarabia, o dată cu celebrul ordin al lui Ion Antonescu „Soldaţi, vă ordon: treceţi Prutul!” de la 22 iunie 1941 a fost de scurtă durată. După înfrângerea de la Stalingrad, contraofensiva sovietică a ajuns la Prut în martie 1944.

Ruperea Basarabiei de România a fost admisă de marile puteri prin Tratatele de Pace de la Paris doi ani mai târziu, în februarie 1947.

Independența Ucrainei și tratatul prin care erau respectate drepturile etnicilor români

În primele decenii după încheierea războiului, RSS Ucraineană nu număi că a depăşit toate nivelurile producţiei industriale interbelice, dar a devenit vârful de lance al puterii sovietice. Ucraina şi-a proclamat independenţa pe 24 august 1991, ca urmare a procesului de disoluţie a Uniunii Sovietice .

Se pune accent deosebit pe o unitate culturală şi lingvistică, ucraineana devine limba principală din şcoli şi se invocă tot mai mult figura poetului Taras Şevcenko, considerat cel care a creat limba ucraineanã şi conceptul naţiunii ucrainene

Prima constituţie postsovietică a fost adoptată pe 28 iunie 1996 și un tratat între România și Ucraina din 1997 a garantat drepturile românilor în Ucraina.

Legea limbii de stat din 2017. Interzicerea limbii române

Legea limbii de stat în Ucraina a fost elaborată încă pe vremea lui Petro Poroșenko și prevede că „singura limbă oficială este limba ucraineană”. Legea restricţionează dreptul românilor din Ucraina de a învăţa în limba maternă.

Pe 25 septembrie 2017, președintele Ucrainei Petro Poroșenko a promulgat controversata Lege a Educației, care a fost adoptată de Rada Supremă de la Kiev în data de 5 septembrie 2017.

Legea privind învățământul mediu general a fost „adoptată contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția și contrar rezultatelor obținute în cadrul puținelor consultații cu comunitatea românească, care, la toate întâlnirile, a solicitat asigurarea drepturilor constituționale la educație în limba maternă”, spun membrii Consiliului Național al Românilor din Ucraina, citat de Agenția BucPress din Cernăuți.

Președintele român și-a anulat vizita în Ucraina. Relațiile au devenit încordate

După adoptarea, în 2017, a legii, preşedintele Klaus Iohannis și-a anulat vizita programată pentru luna octombrie a aceluiași an în Ucraina.

Şeful statului a explicat că s-a întâlnit la reuniunea ONU cu liderul ucrainean Petro Poroşenko și i-a transmis nemulţumirile pe care partea română le avea.

Iohannis în 2017:

„Când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina și am contramandat și primirea președintelui Parlamentului, care se anunțase pentru sfârșitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Anularea unei vizite prezidențiale e un semnal extrem de puternic”

Materii opționale și discuții pentru un nou tratat

Școlile românești, unele vechi de aproape două veacuri, au recurs la materii opționale și cercuri de studiu pentru ca elevii să nu piardă limba română. A fost rezistența pe care și-au permis-o în fața noii legi a educației promulgate de Kiev.

Anul trecut, într-o discuție telefonică avută cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pe fondul mobilizărilor de trupe făcute recent de Rusia, Iohanis a abordat din nou tema legată de drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina.

Președintele român a insistat asupra încheierii cât mai curând a Protocolului de cooperare bilaterală în domeniul educației dintre România și Ucraina și reluarea cât mai rapidă a lucrărilor Comisiei interguvernamentale mixte privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

La momentul respectiv, în 21 mai, 2021, Zelenski a susținut că „înțelege pe deplin” preocupările părții române legate de drepturile persoanelor aparținând minorității române și și-a exprimat „disponibilitatea pentru identificarea de soluții, astfel încât identitatea culturală și lingvistică a etnicilor români să fie protejată conform standardelor internaționale”

În ce context a vorbit Zelenski de acordul pentru ”respectul limbilor minorităților”, făcând referire și la limba română

În cadrul interviului acordat presei ruse independente, șeful statului ucrainean a spus cu referire la unul dintre punctele din negocierile cu Rusia ce vizează protecția limbii ruse că „la noi toți vorbesc cum vor, în orice limbă”, precizând că „în țara noastră trăiesc peste 100 de naționalități”.

În acest context, Volodimir Zelenski a menționat că ar accepta semnarea unor acorduri privind respectul reciproc al limbii, istoriei și valorilor culturale cu toate statele vecine.

„Se discută despre limba rusă, așa cum v-am spus. Respectul pentru limbile popoarelor vecine – sunt interesat de un astfel de acord, vreau să-l semnez cu toate țările vecine. Sunt interesat de Rusia, Ungaria, Polonia, România și așa mai departe. Avem multe probleme diferite, avem multe minorități naționale, iar acest acord va fi suficient pentru a respecta anumite limbi în țara noastră. De aceea, problema limbii, sunt sigur, va ieși de pe ordinea de zi, pentru că se va rezolva printr-un astfel de acord”, a subliniat președintele Zelenski.