Avocații refuză să intre în sălile de judecată. Protest general în Justiție

Avocații refuză să intre în sălile de judecată pe 4 octombrie, dată a fost desemnată Ziua fără avocaţi ca formă de protest. Apărătorii nu vor intra în sălile de judecată decât în cazurile urgente.

Uniunea Naţională a Barourilor a transmis un memoriu cu principalele disfuncţionalităţi identificate în sistem Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne, dar şi CSM şi principalelor instanţe, potrivit news.ro.

Avocații refuză să intre în sălile de judecată. Ce vor avocații

„Uniunea Naţională a Barourilor din România, ca organism reprezentativ al barourilor din ţară, vă supune atenţiei cele mai importante disfuncţionalităţi ale sistemului judiciar cu care se confruntă corpul profesional al avocaţilor în exercitarea profesiei, centralizate în materialul anexat, realizat pe baza informaţiilor transmise de către barouri.

Prin acest demers dorim să iniţiem un dialog între toţi factorii decizionali şi reprezentanţii corpului profesional al avocaţilor, care să aibă ca finalitate identificarea măsurilor ce trebuie adoptate şi implementate în vederea asigurării cadrului necesar exercitării profesiei de avocat corespunzător statutului avocatului de partener indispensabil al actului de justiţie şi exigenţelor cerute de necesitatea asigurării unei asistenţe juridice de calitate”, arată, Uniunea Naţională a Barourilor, într-un memoriu transmis Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne, CSM, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului General, dar şi comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor.

Avocaţii consideră că „multe din deficienţele actuale ale sistemului judiciar pot fi remediate pe baza unei conlucrări instituţionale oneste între toţi cei implicaţi în înfăptuirea justiţiei, cu implicarea corespunzătoare a puterii legislative şi executive acolo unde este cazul, în sprijinul destinatarului actului de justiţie, care este cetăţeanul”, spun avocații citați de bursa.ro.

Care sunt categoriile de probleme

În primul rând se vorbeşte despre accesul la justiţie:

• Nerespectarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor. Termenele îndelungate acordate de instanţe, durata exagerată a etapei scrise a procesului, soluţionarea îngreunată a majorităţii dosarelor datorată în principal numărului redus de judecători.
• Intervalul de circa 6 luni între momentul la care se iniţiază un anumit demers juridic şi primul termen de judecată generează nemulţumirea vădită a clienţilor şi diminuează încrederea justiţiabililor în justiţie.
• Prelungirea nejustificată a procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată, care deşi a fost reglementată în ideea accelerării soluţionării acestora, are un efect contrar datorită manierei defectuoase în care se aplică.
• Amânarea repetată a pronunţării soluţiilor în dosare (neurmată, în materie civilă, de comunicarea hotărârii motivate) peste termenul prevăzut de Codul de procedură civilă, iar comunicarea hotărârii motivate depăşeşte frecvent durata de 6 luni;
• Durata foarte mare a perioadei de derulare a urmăririi penale.

Deficienţe create în urma aplicării Hotărârii CSM nr.2040/13 iulie 2023:

Preschimbarea termenelor de judecată pentru dosarele aflate pe rol, ajungându-se la un decalaj de peste 6 luni de zile faţă de termenele iniţial stabilite.

Fixarea primului termen pentru dosarele nou înregistrate la un interval foarte mare de timp faţă de data înregistrării cererii.

Inexistenţa unei aplicări unitare a procedurii de normare a activităţii, ceea ce lipseşte de previzibilitate actul de justiţie.

Neindicarea unui reper temporal până la care urmează a fi realizată analiza CSM, deşi prin Hotărârea CSM nr.2040/13 iulie 2023 se arată că normarea muncii la 40 dosare/lună reprezintă o măsură temporară, până la efectuarea unei analize referitoare la volumul optim de activitate al judecătorilor.

Limitări ale accesului la justiţie cauzate de cuantumul nerezonabil al taxelor

Valoarea excesivă a taxelor judiciare de timbru în unele situaţii ( în special procesele de partaj), care în multe situaţii împiedică sau descurajează părţile să iniţieze demersurile judiciare.

Ineficienţa practică a legislaţiei ajutorului public judiciar, aceasta nefiind corelată cu realităţile economice din prezent. Actualul sistem nu permite justiţiabililor care au nevoie de asistenţă juridică să acceadă la aceasta.

O altă categorie de probleme se referă la ignorarea rolului avocatului şi implicit a funcţiei apărării

Continuarea unor practici care conduc la anchete penale desfăşurate împotriva avocaţilor în mod vădit abuziv, în scop de intimidare, în pofida unui semnal de jurisprudenţă corect oferit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în care s-a arătat că avocatul nu poate fi identificat cu clientul său.

Într-un regim democratic avocaţii trebuie să fie liberi de orice presiune externă şi orice imixtiune nepermisă de lege în activitatea lor profesională, pentru a fi apţi să asigure apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor lor.

Reducerea în mod nejustificat şi nemotivat sau cu o motivare pur formală a onorariilor avocaţilor din oficiu, încălcând prevederile din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă judiciară privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală.