Este informația momentului după ce marți BEC a anunțat oficial rezultatul final privin alegerile prezidențiale. Miercuri, la Curtea Constituțională, au fost depuse două contestații în privința alegerilor prezidențiale din data 24 noiembrie de către Cristian Terheș și Sebastian Constantin Popescu.
UPDATE 15:15: Potrivit reprezentanţilor CCR, cele două dosare care vizează cereri de anulare a alegerilor vor fi judecate joi. Şedinţa este programată pentru ora 11.00.
UPDATE 14:00: Acuzațiile privind fraudarea comisă de Călin Georgescu, motivul contestării la CCR a primului tur al alegerilor de către Sebastian Constantin Popescu
Vezi documentul contestației aici
„Rezultatul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a fost stabilit în urma unei fraude comisă de candidatul independent Călin Georgescu, care a încălcat legea 334/2006 cu privire la finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, a ascuns sursele de finanțare, a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online în care se promova drept omul mesianic care se luptă cu mâinile goale și cu ZERO lei bani de campanie, cu întreg sistemul politic din România. S-a promovat drept candidatul corect și cinstit, numai bun de votat de români, în timp ce el a fraudat legea electorală prin finanțare ilegală a întregii campanii electorale, având susținere din afara granițelor țării, din partea unor entități statale cu scopul de a destabiliza România”, scrie Sebastian Popescu în contestația depusă la Curtea Constituțională.
Candidatul Partidului Noua României la prezidențiale mai precizează că potrivit Raportului Oficial al AEP, candidatul independent Călin Georgescu a raportat ZERO lei cheltuieli pentru întreaga campanie, „deși a desfășurat o activitate amplă de promovare prin materiale online, reușind să obțină peste 2,1 milioane voturi, ceea ce implică în mod evident resurse logistice și financiare considerabile”.
„Această discrepanță între activitatea desfășurată și declarațiile financiare reprezintă o încălcare a principiilor de transparență și legalitate, afectând grav corectitudinea procesului electoral. Rolul prevederilor legale cu privire la campania electorală este acela de a preveni orice imixtiune străină în alegerile interne ale României, ca să nu permită altui stat să finanțeze candidați independeți și/sau partide politice și prin intermediul lor să preia puterea în România. Or, prin nedeclararea sureselor de finanțare a propriei campanii electorale, Călin Georgescu, prin intermediul celor care se află în spatele său, a deturnat rezultatul democratic al alegerilor din România”, invocă Popescu.
„Campania candidatului Călin Georgescu a utilizat un stil aparent „amatoricesc” pentru a crea iluzia unei susțineri populare naturale de care s-ar bucura candidatul la prezidențiale, însoțite de mii de comentarii pe toate transmisiile live și videoclipurile postate, comentarii generate cu inteligența artificală, care să inducă în rândul românilor cu drept de vot, că el are parte de o susținere masivă din parea electoratului”, mai argumentează Sebastian Popescu, în cererea de anulare a primului tur depusă la CCR.
Popescu mai subliniază că tehnicile folosite de Călin Georgescu inclus „videoclipuri și postări realizate într-un stil deliberat modest, pentru a simula autenticitatea și spontaneitatea fanilor și „rețele bine organizate de distribuire, care demonstrează o coordonare centralizată. Aceasta este în contradicție cu declarațiile financiare oficiale și cu caracterul pretins spontan al campaniei”.
„Această metodă reprezintă o formă de manipulare creând impresia că are parte de o megasusținere populară în rândul românilor, afectând percepția publicului și contravenind principiului transparenței în campaniile electorale. Există indicii rezonabile că susținerea financiară a campaniei lui Călin Georgescu provine din surse externe și din fonduri nedeclarate, contrar prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a din Legea nr. 334/2006, care interzic finanțarea din străinătate. Aceste aspecte ridică suspiciuni privind influențarea procesului electoral de către interese externe, punând în pericol suveranitatea statului român”, completează Popescu.
„Prin utilizarea «fermelor de boți/troli», a inteligenței artificiale, a videoclipurilor nemarcate cu cod de mandatar financiar, prin nedelcararea niciunui leu cheltuit în campania electorală, domnul Călin Georgescu a fraudat legea electorală, beneficiind de finanțare ilegală, nedeclarată, a efectuat prin terțe persoane plăți către diverși influenceri, a înșelat electoratul prin faptul că le-a transmis că el este omul din afara sistemului, omul onest, care cu zero lei, se luptă cu marile partide. În timp ce în realitate, lucrurile stau cu totul invers”, potrivit sursei menționate.
Sebastian Popescu mai spune că Georgescu „este omul sistemului” și „a primit finanțare masivă pentru a-și susține campania manipulatoare și înșelătoare din mediul online, în timp ce se prezenta drept un candidat independent curat, transparent, nesusținut de nimeni”.
„Toată această desfășurare impresionantă de forțe a fost fundația pe care a fost construită trambulina necesară promovării intense a lui Călin Georgescu. Strategia online a constat într-o rețea coordonată de conturi de promovare directă și un grup de influenceri care au promovat indirect politicianul, fără a marca în vreun fel publicitatea plătită. La trei zile de la încheierea alegerilor, foarte mulți influenceri recunosc că au fost înșelați și că au primit bani fără să știe că ei defapt îl promovau pe Călin Georgescu”, precizează Popescu, în contestație.
Sebastian Popescu adaugă că acea campanie „de promovare a lui Călin Georgescu a fost sub eticheta #echilibrușiverticalitate și a mizat pe ideea unui președinte care crede în neutralitate, vertical, reciclând practic mesajele lui Georgescu din campania de pe TikTok.
Majoritatea videoclipurilor cu Călin Georgescu nu se găsesc neapărat doar pe contul lui de TikTok, ci într-o rețea de conturi care nu face decât să amplifice mesajele: repostează și redistribuie aceleași clipuri, poate cu mici schimbări la editare”.
Reclamele politice sunt reglementate în Uniunea Europeană din 2022. prin Digital Services Act (DSA) și Regulation on the Targeting and Transparency of Political Advertising (TTPA), mai precizează Popescu.
„În conformitate cu acordurile Comisiei Europene încheiate cu Parlamentul European, reclamele politice trebuie etichetate în mod clar ca atare și trebuie să existe indicații clare cu privire la finanțare (cine a plătit pentru ele, cât de mult, pentru ce tip de alegeri și dacă au fost direcționate). Reglementarea limitează utilizarea abuzivă a tehnicilor de micro-targeting pentru manipularea electoratului. Această campanie electorala mascată dusă prin intermediul unor tineri influenceri nu a scăpat neobservată, iar alți influenceri din România au tras deja un semnal de alarmă”, motivează Sebastian Popescu.
Sebastian Popescu mai afirmă, în contestație, că „faptele și argumentele prezentate demonstrează că încălcările grave ale legislației electorale și constituționale au afectat corectitudinea alegerilor”.
„Consider că încălcările de mai sus subminează principiile democratice și corectitudinea procesului electoral, afectând încrederea publică în instituțiile statului și rezultatul alegerilor. Solicit adoptarea măsurilor necesare pentru a proteja integritatea procesului democratic și pentru a restabili legalitatea alegerilor, mai argumentează el.
Acesta a adăugat că „nu este suficientă o simplă amendă aplicabilă de AEP candidatului independent pentru nerespectarea legii cu privire la finanțarea campaniei electorale”.
„Lucrurile sunt mult mai grave și nu se rezolvă printr-o anchetă superficială fără rezultat notabil și cu o amendă. Nerespectarea legislației electorale în privința finanțării campaniei electorale, prin ascunderea sursei de finanțare, are drept consecință manipularea opiniei publice și implicit deturnarea votului democratic, fără să știm cine se află în spatele său cu adevărat și care sunt în realitate interesele”.
„Nu pot sta pe margine indiferent și nepăsător, în lumina celor expuse, vâzând manipularea grosolană și încălcarea gravă a legislației electorale și a ordinii constituționale, ca un candidat erijat în independent, încearcă să prostească milioane de români inoculându-le prin intermediul unei campanii online, faptul că el este cinstit, curat, singur, fără nicio susținere și niciun ban. Nu pot admite ca un astfel de individ să acceadă la funcția de Președinte al României prin ilegalități, manipulare și interese obscure, care exceed cadrul democratic și granițele României”, spune Popescu.
Curtea Constituțională a României nu poate valida scrutinul electoral din 24 noiembrie 2024, în aceste condiții, întrucât ar fi părtașă la frauda electorală care va duce în mod iremediabil la afectarea integrității teritoriale a României și a siguranței naționale.
„Amplitudinea viralizării videoclipurilor pe TikTok, ale lui Călin Georgescu, nu poate fi generată doar prin intermediul influencerilor și a unor reclame plătite și neafișate, ci este vorba de o susținere directă de către compania TikTok, cu sediul în China. Ceea ce înseamnă că acest individ are susținere externă masivă. Ceea ce înseamnă o imixtiune gravă a unei puteri străine în alegerile interne ale României, un atentat la siguranța națională”, arată sursa menționată.
Știre inițială
Apar primele contestații privind alegerile prezidențiale, ele fiind făcute de doi dintre candidații la alegerile prezidențiale, Cristian Terheș și Sebastian Constantin Popescu.
”Cerere de anulare, alegeri prezidenţiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024 Trimis catre repartizare Nu există 31/CONTEST/2024 Sebastian Constantin Popescu 2-Constitutia, republicata 2003
Cerere de anulare, alegeri prezidenţiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024 Trimis catre repartizare Nu există 30/CONTEST/2024 Cristian Vasile Terheș 2-Constitutia, republicata 2003”, se arată în programarea CCR.
Ce spune legea privind contestația
Există o serie de prevederi de lege în privința contestării alegerilor:
”(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.”.
Biroul Electoral Central a prezentat, marţi, rezultatul final al votării pentru alegerea Preşedintelui României din data de 24 noiembrie 2024, urmare a înregistrării la Biroul Electoral Central a tuturor proceselor-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare.
Astfel, situaţia voturilor obţinute de candidaţi este următoarea:
1. CĂLIN GEORGESCU a obţinut 2.120.401 voturi valabil exprimate, reprezentând 22.94% din totalul voturilor valabil exprimate;
2. ELENA-VALERICA LASCONI a obţinut 1.772.500 voturi valabil exprimate, reprezentând 19.18% din totalul voturilor valabil exprimate;
3. ION-MARCEL CIOLACU a obţinut 1.769.760 voturi valabil exprimate, reprezentând 19.15% din totalul voturilor valabil exprimate;
4. GEORGE-NICOLAE SIMION a obţinut 1.281.325 voturi valabil exprimate, reprezentând 13.86% din totalul voturilor valabil exprimate;
5. NICOLAE-IONEL CIUCĂ a obţinut 811.952 voturi valabil exprimate, reprezentând 8.79% din totalul voturilor valabil exprimate;
6. MIRCEA-DAN GEOANĂ a obţinut 583.898 voturi valabil exprimate, reprezentând 6.32% din totalul voturilor valabil exprimate;
7. HUNOR KELEMEN a obţinut 416.353 voturi valabil exprimate, reprezentând 4.50% din totalul voturilor valabil exprimate;
8. CRISTIAN DIACONESCU a obţinut 286.842 voturi valabil exprimate, reprezentând 3.10% din totalul voturilor valabil exprimate;
9. CRISTIAN-VASILE TERHEŞ a obţinut 95.782 voturi valabil exprimate, reprezentând 1.04% din totalul voturilor valabil exprimate;
10. ANA BIRCHALL a obţinut 42.853 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.46% din totalul voturilor valabil exprimate;
11. LUDOVIC ORBAN a obţinut 20.089 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.22% din totalul voturilor valabil exprimate;
12. SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU a obţinut 14.683 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.16% din totalul voturilor valabil exprimate;
13. ALEXANDRA-BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU a obţinut 14.502 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.16% din totalul voturilor valabil exprimate;
14. SILVIU PREDOIU a obţinut 11.246 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.12% din totalul voturilor valabil exprimate.
Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central, Marian Românu, a anunţat că procesul verbal cu rezultatele votului a fost transmis Curţii Constituţionale, pentru validare.