Cancerul de col uterin poate fi prevenit. Medicul ginecolog Delia Angelescu: „Progresia depinde de tipul de tulpină și de factori individuali”

România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidență și mortalitate prin cancer de col uterin dintre statele membre ale Uniunii Europene. Vaccinarea și acceptarea testelor specifice sunt cele care pot face diferența, mai ales că această boală poate fi prevenită. Am dezbătut acest subiect deosebit de interesant cu Delia Angelescu, medic specialist în obstetrică-ginecologie, cu formare în ecografie ginecologică și de sarcină, colposcopie și ginecologie estetică & funcțională.

Medicul Delia Angelescu, prezent atât în mediul privat cât și la Spitalul Clinic Dr. Ion Cantacuzino din București dezvoltă un mare interes pentru sănătatea și bunăstarea feminină în ansamblul ei, incluzând terapiile hormonale și conceptele moderne de longevitate feminină. Aceasta se ocupă de consultații ginecologice, monitorizare de sarcină, nașteri, intervenții ginecologice și activitate în maternitate. Despre cancerul de col uterin a știut cel mai bine să ne ofere detalii, asta deoarece periodic se lovește de cazuri care au legătură cu această boală.

Cancerul de col uterin, o problemă mult prea serioasă în România

Conform Sistemului European de Informații privind Cancerul (ECIS) al Centrului Comun de Cercetare, în anul 2022, România avea o rată de incidență de 32,6 la 100.000 femei. Aceasta este de peste două ori și jumătate mai mare decât media UE (11,7/100.000). De altfel, România avea o rată de mortalitate standardizată de 16,8 la 100.000 femei, de aproximativ trei ori mai mare decât media UE (5,3/100.000).

Datele ECIS colectate în 2025 și ale Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) arată că, în țara noastră, cancerul de col uterin reprezintă a treia cea mai frecventă localizare oncologică la femei, după cancerul de sân și cancerul colorectal, spre deosebire de profilul european, unde primele trei sunt cancerul de sân, colorectal și bronhopulmonar.

În 2023, se estimează ca în România au fost 3.368 de cazuri noi de cancer de col uterin. Din numărul total, 1.793 de femei au decedat din această cauză.

Proiecțiile ECIS indică faptul că, față de nivelul din 2022, incidența cancerului de col uterin în România este la o creștere  cu 1,4% în 2025 și cu 2,01% în 2030,. Iar mortalitatea cu 2,1% în anul anterior și până la 2,2% în 2030. Pentru a înțelege mai bine această boală, am adresat medicului Delia Angelescu o serie de întrebări bine definite.

1. Când spunem „cancerul de col uterin poate fi prevenit”, ce înseamnă concret, din punct de vedere medical?

„Cancerul de col uterin este o boală care, în majoritatea cazurilor, nu apare peste noapte, ci evoluează treptat, după o infecție cu human papillomavirus (HPV).

Mai bine de 99% dintre cancerele de col uterin sunt asociate cu infecția persistentă cu HPV, în special cu tulpinile cu risc înalt. Aceste tulpini determină modificări progresive ale celulelor colului uterin, denumite leziuni precanceroase, care, dacă nu sunt depistate și tratate, pot evolua spre cancer invaziv.  Această asociere foarte puternică este susținută de Agenția Internațională pentru Cercetare în Cancer (IARC/WHO). Prevenția înseamnă tocmai depistarea leziunilor înainte să devină cancer și intervenția medicală la timp”, a transmis medicul Delia Angelescu.

2. De ce este cancerul de col uterin diferit de alte tipuri de cancer, în sensul prevenirii?

„Spre deosebire de alte tipuri de cancer, pentru cancerul de col uterin avem instrumente eficiente de prevenție, confirmate de organizațiile internaționale:

• Vaccin profilactic împotriva HPV (cea mai importantă intervenție primară).
• Screening eficient care depistează leziuni precanceroase înainte de cancer.
• Protocoale medicale standardizate pentru urmarire și tratament.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră cancerul de col uterin ca fiind printre bolile care pot fi eliminate ca problemă de sănătate publică, printr-o combinație de vaccinare și screening organizat”, a explicat medicul specialist.

3. Care este legătura reală dintre HPV și cancerul de col uterin și de ce este important să o înțeleagă femeile?

„HPV este un virus extrem de frecvent care se transmite prin contact sexual. Majoritatea persoanelor active sexual vor intra în contact cu HPV la un moment dat în viață.  Datele CDC arată că majoritatea infecțiilor cu HPV se elimină spontan în 1–2 ani, fără consecințe.

Problema apare atunci când infecția cu tipuri cu risc înalt rămâne persistentă și determină modificări ale celulelor colului uterin — aceste leziuni precanceroase pot progresa spre cancer dacă nu sunt detectate și tratate la timp.

Este vital ca femeile să înțeleagă că HPV nu este o condamnare, dar urmărirea medicală regulată este esențială pentru prevenție”, a completat medicul Delia Angelescu.

4. Dacă aproape toată lumea intră în contact cu HPV, de ce doar unele femei ajung să facă cancer?

„Statistic, se estimează că peste 90% dintre femei vor fi expuse la HPV în cursul vieții, dar:
• Majoritatea infecțiilor se rezolvă spontan, fără tratament.
• Doar o parte dintre infecții vor persista și vor evolua spre leziuni precanceroase.
• Progresia către cancer depinde de tipul de tulpină HPV și de factori individuali (imunitate, fumat, imunosupresie etc.).
Tulpinile HPV16 și HPV18 sunt responsabile de o mare parte a cazurilor de cancer de col uterin la nivel global”.

5. Care sunt etapele prin care trece boala – de la infecția cu HPV până la cancer – și cât timp durează acest proces?

„Procesul nu este instantaneu. În mod obișnuit:
1. Contactul cu HPV – fără simptome.
2. Eliminarea virusului – majoritatea femeilor elimină virusul în 1–2 ani.
3. Persistența HPV cu risc înalt – infectia rămâne încolțită.
4. Apariția leziunilor precanceroase (CIN).
5. Fără screening și tratament, o parte dintre aceste leziuni pot progresa spre cancer invaziv.
Durata evoluției către cancer depinde de tulpina HPV (HPV16/18 evoluează mai frecvent spre cancer) și de gazdă (imunitate)”, mai explică aceasta.

6. Ce rol au testele de screening (Pap test și test HPV) în prevenție și ce greșeli frecvente fac femeile?

„Screeningul organizează depistarea precoce a leziunilor. În România, metodologia oficială de screening (Ordin MS 3735/2024) prevede testare primară HPV cu triaj citologic reflex, deoarece testarea HPV are o valoare predictivă mai bună decât PAP testul simplu.

Intervalele recomandate sunt:
• HPV negativ → reevaluare la 3–5 ani (în funcție de vârstă și risc).
• HPV pozitiv → triaj citologic și conduită conform protocoalelor.
Greșeli frecvente includ:
• credința că PAP negativ anual înseamnă că nu e nevoie de screening organizat;
• lipsa prezentării la consult la primul rezultat modificat;
• amânarea sistematică a testelor”, a transmis medicul specialist în obstetrică ginecologie.

7. Ce înseamnă, de fapt, un rezultat „modificat” la Pap test și de ce NU ar trebui să intre femeile imediat în panică?

„Un rezultat anormal la PAP nu este un diagnostic de cancer. El indică prezența unor modificări celulare care necesită interpretare și conduită adecvată (retestare, test HPV, colposcopie).
Aceste algoritme de conduită sunt detaliate în metodologia națională de screening, care definește pașii următori în funcție de severitatea modificărilor”, a completat Delia Angelescu.

8. De ce multe femei ajung prea târziu la medic, deși vorbim despre o boală prevenibilă?

„Există mai mulți factori:
• adresabilitate scăzută la ginecolog (frica, rușinea, lipsa timpului);
• rate scăzute de vaccinare HPV;
• dezinformare privind screeningul și percepția riscului.
Toate acestea reduc eficiența programelor de prevenție și duc la diagnostice tardive.”

9. Care sunt cele mai comune mituri despre cancerul de col uterin care, în realitate, fac foarte mult rău?

„Printre cele mai periculoase mituri:
• „HPV înseamnă infidelitate” – nu este adevărat: HPV poate persista și poate fi reactivat fără legătură directă cu fidelitatea actuală.
• „HPV pozitiv = cancer” – fals: majoritatea infecțiilor se rezolvă spontan.
• „Dacă m-am vaccinat, nu mai am nevoie de screening” – fals: screeningul rămâne necesar, chiar dacă riscul scade mult.
Aceste mituri reduc adesea adresabilitatea la medic și conformitatea cu screeningul”, a explicat medicul,

10. Vaccinarea HPV: cât de importantă este și cui i se adresează, de fapt?

„Vaccinarea împotriva HPV este un pilon major al prevenirii. OMS a stabilit strategii de eliminare a cancerului de col uterin, cu ținte clare privind acoperirea vaccinală.

Date recente din Scoția arată că la femeile vaccinate complet la vârsta de 12–13 ani nu s-au mai detectat cazuri de cancer de col uterin în cohortele urmărite. Vaccinarea este recomandată ideal înainte de începerea vieții sexuale, dar poate fi benefică și la femeile adulte, în funcție de vârstă și istoric”, transmite dr. Delia Angelescu.

11. Mai are sens vaccinarea HPV la femeile adulte sau la cele care și-au început viața sexuală?

„Da — există beneficii chiar și la femeile adulte, pentru protecția împotriva tulpinilor cu care nu au venit încă în contact. Scheme de recuperare/catch-up pot fi discutate cu medicul ginecolog, în funcție de vârstă și context clinic”, ne-a răspuns specialistul.

12. Există semne sau simptome care ar trebui să trimită femeia urgent la ginecolog sau prevenția înseamnă tocmai să nu aștepți simptome?

„Prevenția înseamnă să nu aștepți simptome. Cancerul de col uterin poate fi complet asimptomatic în fazele incipiente.

Totuși, dacă apar sângerări postcoitale, sângerări intermenstruale sau durere/secretie atipică, acestea cer consult prompt — mai ales când screeningul nu este actualizat.”

13. Din experiența dumneavoastră, care este diferența între o pacientă care vine la timp și una care ajunge târziu?

„O pacientă care vine la timp beneficiază, de regulă, de intervenții simple, conservatoare, cu rezultate excelente și fără impact major asupra fertilității sau calității vieții. Pacienta care ajunge târziu poate necesita tratament oncologic complex, cu consecințe multiple”.

14. Ce mesaj ați transmite femeilor care spun: „Mie nu mi se poate întâmpla” sau „Amân, o să merg altădată”?

„Cancerul de col uterin este o boală prevenibilă în proporție covârșitoare, dar numai dacă este căutat activ. O amânare poate însemna pierderea ferestrei de prevenție. Vaccinarea + screeningul conform vârstei salvează vieți”, a mai transmis medicul.

15. Dacă ar fi să rezumați prevenția cancerului de col uterin în 3 lucruri esențiale, care ar fi acelea?

„1. Vaccinarea HPV
2. Screening conform vârstei (HPV primar + triaj citologic)
3. Follow-up corect al rezultatelor anormale”, a încheiat dr. Delia Angelescu.