Cartierul Uranus reînvie prin intemediul inteligentei artificiale. Povestea ”bijuteriei” Bucureștilor, zona distrusă de Ceaușescu pentru a înălța Casa Poporului

Cartierul Uranus reînvie prin intemediul inteligentei artificiale. Senatul României a scos la licitație în SICAP un contract de 0,56 milioane lei pentru cumpărarea unor aplicații de realitate virtuală și realitate augmentată care să prezinte o zonă din fostul cartier Uranus, demolat de Nicolae Ceaușescu pentru a lăsa loc actualei construcții.

Cele două aplicații vor funcționa în incinta Senatului României din cadrul Palatului Parlamentului și a grădinii Senatului României.

Aplicația AR va utiliza telefoanele mobile ale vizitatorilor pentru redarea unui fragment din fostul cartier Uranus pe suprafața actualei grădini a Senatului, iar aplicația VR va fi utilizată prin intermediul dispozitivelor VR din spațiul amenajat cu acest scop.

Cartierul Uranus reînvie prin intemediul inteligentei artificiale. Oamenii ar putea cum arăta zona înainte de a fi demolată

Aplicația de AR va prezenta pe mobil aria reconstruită a cartierului ce corespunde cu suprafața actuală a Grădinilor Senatului și cuprinde parțial străzile Cazărmii, Seneca, Fenix, Miracolelor, Bagdad și integral strada Vitănești.

Potrivit autorității contractante, folosirea acestei aplicații va permite vizitoatorului să vadă arhitectura caselor dispărute, atmosfera generală vizuală și sonoră și să ofere elemente interactive structurate după un fir narativ care urmează a fi propus de ofertant.

Durata parcurgerii este de 10 minute, iar numărul de interacțiuni este de 5-10 minute.

Statea în calea planurilor lui mărețe

Cartierul Uranus din București s-a aflat în zona Parcul Izvor, Casa Poporului, Casa Academiei și a fost demolat în anii ’80 pentru a face loc viselor mărețe ale lui Nicolae Ceaușescu.

Demolările din zona Uranus au făcut parte din planul de sistematizare a Bucureștiului, care a început la sfârșitul anilor ’70, după cutremurul din 1977.

Nicolae Ceaușescu s-a folosit de acest dezastru natural pentru a demola foarte multe clădiri vechi din București și a realiza un nou centru politico-administrativ. Astfel, a fost distrus în totalitate cartierul Uranus, multe clădiri cu valoare istorică, printre care 22 de biserici și Spitalul Brâncovenesc, proaspăt renovat, ctitorit în anul 1835 din averea Saftei Elisabeta Brâncoveanu, soţia marelui ban Grigore Brâncoveanu.

10.000 de locuințe demolate

7 kilometri pătraţi din suprafaţa Bucureştiului, au devenit o imensă grămadă de moloz. În procesul sistematizării Bucureştiului, 10.000 de locuinţe au fost demolate şi peste 50.000 de români au fost mutaţi la bloc.

Începând cu anul 1982, zona Izvor – Mihai Vodă – Uranus a fost demolată pentru a face loc Casei Poporului și bulevardului Victoria Socialismului.

„Demolările au fost făcute în valuri succesive, nu a fost totul planificat de la bun început. Ceaușescu a ales să-și facă casa acolo pentru că se pare că este cel mai sigur loc din București, din punct de vedere seismic și a fost demolat cât a fost nevoie pentru începutul proiectului. Ulterior, planurile au devenit din ce în ce mai nebunești și au fost trei sau patru valuri de demolări, pe măsură ce proiectul a crescut”, spune Ștefan Ghenciulescu, arhitect, critic şi cercetător în domeniul arhitecturii şi urbanismului, redactor-şef al revistei Zeppelin și conferenţiar universitar în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

Au existat mai multe planuri pentru Casa Poporului, care nu includeau demolarea tuturor monumentelor. De exemplu, Mănăstirea Mihai Vodă ar fi rămas pe locul ei, „pentru că era monument dar și pentru că Ceușescu se identifica cu Mihai Viteazul, iar oamenii din jur îl convinseseră să o lase la locul ei, într-o prima fază”, spune Ștefan Ghenciulescu.

7 ani în care a fost rasă de pe fața pământului istoria

Demolările au început în anul 1981 și s-au terminat pe 22 decembrie 1989. Multe transformări au avut loc chiar înainte de Ceaușescu, ideea de ștergere a trecutului pentru a construi ceva nou fiind specifică acestei părți din Europa.

„Trecutul a fost văzut întotdeauna ca o chestie balcanico-orientală, fără mari valori autohtone și care merită ștearsă. Înainte de Ceaușescu, cel mai mare conducător-demolator de biserici a fost Carol I. Clădirea CEC, Banca Națională, Ateneul, Cercul Militar, toate se află pe amplasamentul unor biserici vechi de sute de ani.

Nu le-au demolat pentru că ar fi fost anti-religioși, ci pentru că aveau nevoie de spații mari pentru clădirile noului stat modern. Și cum Cuza naționalizase averile bisericești, în loc să razi străzi cu case și să despăgubești sute sau mii de oameni, existau aceste locuri mari în oraș cu niște ruine care puteau fi demolate mult mai ușor pentru a putea fi ridicate aceste construcții”, spune Ștefan Ghenciulescu.