Cât de periculoase sunt sfaturile medicale de pe Facebook, TikTok sau Instagram. Medicul Delia Angelescu: „Pacientele ajung să creadă că știu mai bine decât medicul, uneori bazându-se inclusiv pe aplicații de AI”
În ultima perioadă, rețelele sociale au fost „invadate” de persoane fără experiență medicală care prezintă diverse alternative la tratamentele de specialitate, precum și sfaturi prin care să ai grijă de sănătatea ta atunci când ești bolnav. Din păcate însă, un sfat de la o persoană neautorizată, deși pare intens promovat pe Tiktok, Facebook sau Instagram, îți poate pune viața în pericol. Pentru a înțelege mai bine situația actuală, am purtat discuții, despre acest subiect de interes major în zilele noastre, cu Delia Angelescu, medic specialist în obstetrică-ginecologie, cu formare în ecografie ginecologică și de sarcină, colposcopie și ginecologie estetică & funcțională.
Medicul Delia Angelescu, ajută pacienți atât în mediul privat cât și la Spitalul Clinic Dr. Ion Cantacuzino din București dezvoltă un mare interes pentru sănătatea și bunăstarea feminină în ansamblul ei, incluzând terapiile hormonale și conceptele moderne de longevitate feminină. Aceasta se ocupă de consultații ginecologice, monitorizare de sarcină, nașteri, intervenții ginecologice și activitate în maternitate. Și pentru că trăim în era online-ului, am dezbătut câteva idei despre ce înseamnă dezinformarea, tratarea unor probleme „după ureche” sau conform unor sfaturi de pe Tiktok.
1. Trăim într-o epocă în care TikTok și Facebook dau „sfaturi medicale”. Cât de periculoasă este dezinformarea online?
„Nu cred neapărat că este periculoasă prin simplul fapt că există. Dacă un trend din online determină femeile să vină la ginecolog pentru consult sau screening, pentru mine acesta este un lucru bun. Problema apare atunci când persoane fără pregătire medicală oferă recomandări, iar pacientele ajung să creadă că știu mai bine decât medicul, uneori bazându-se inclusiv pe aplicații de AI. Atunci riscul este ca probleme reale să fie ignorate sau tratate incorect”, a explicat medicul Delia Angelescu.
2. Vedem frecvent ideea că „leziunile trec cu ceaiuri, ovule naturale sau detox-uri”. Ce se întâmplă în realitate dacă o femeie crede asta și amână tratamentul?
„Poate fi foarte grav. Susținem întotdeauna un stil de viață sănătos — renunțarea la fumat, scăderea în greutate atunci când este nevoie, alimentație echilibrată. Dar metodele alternative nu înlocuiesc tratamentul medical. Acestea pot fi adjuvante, dar nu curative. Amânarea evaluării medicale poate permite agravarea problemelor”, a completat specialistul.
3. De ce este atât de periculos mesajul: „Dacă nu ai simptome, nu ai nimic”
„Pentru că multe afecțiuni ginecologice sunt silențioase. Nu întotdeauna gravitatea unei boli este proporțională cu simptomele. De exemplu, o candidoză poate fi extrem de deranjantă, dar nu este gravă. În schimb, unele patologii serioase pot evolua fără simptome mult timp. De aceea prevenția înseamnă controale regulate, nu așteptarea semnelor”, mai spune Delia Angelescu.
4. Întâlniți paciente care ajung târziu pentru că au crezut informații citite online?
„Da. Sunt paciente care încearcă diverse tratamente acasă, pe baza informațiilor din online, fără să le înțeleagă sau să le administreze corect. Ajung la medic după ce au trecut deja prin mai multe „soluții” găsite pe internet”, a conchis aceasta.
5. Care sunt cele mai frecvente mituri despre Pap test și testul HPV pe care le auziți în cabinet?
„– că recoltarea doare
– că un rezultat modificat înseamnă automat cancer
– că HPV pozitiv înseamnă infidelitatea partenerului
– că aceste teste sunt doar pentru femeile tinere
Toate sunt false”, explică Delia Angelescu.
6. „Pap testul este inutil dacă ești tânără / fidelă / sănătoasă.” De ce este această idee complet greșită?
„Pentru că screeningul nu depinde de percepția personală asupra riscului.
HPV este foarte frecvent, iar modificările pot apărea indiferent de vârstă sau statut relațional. Screeningul este important pentru toate femeile. Ideal este vaccinarea înainte de debutul vieții sexuale, dar controalele rămân esențiale ulterior”, a mai transmis ginecologul.
7. De ce sunt femeile mai dispuse să creadă un influencer sau un grup de Facebook decât un medic
„Pentru că informația vine rapid, este la un click distanță și pare mai „prietenoasă”. Mediul online creează o falsă senzație de siguranță și validare” – mai spune Delia Angelescu.
8. Ce le-ați spune femeilor care aleg „tratamente naturiste” în locul controalelor medicale?
„Le-aș spune că le putem asocia, nu trebuie să se excludă. Explic mereu indicația tratamentului medical, studiile din spate și rezultatele din literatura de specialitate. Recomandarea corectă este cea medicală — apoi fiecare pacientă decide, dar informat”
9. Cum poate o femeie obișnuită să facă diferența între un sfat medical real și unul fals pe internet?
„Recomand să aibă un medic ginecolog al ei, cu continuitate.
Este un consult intim, iar relația de încredere contează enorm. Orice informație din online ar trebui verificată cu medicul. Acesta este filtrul real”, a completat ginecologul.
10. Dacă ar fi să demontați public trei informații false care circulă masiv online despre problemele ginecologice, care ar fi acelea?
„1. „Am stat pe rece și am răcit la ovare.”
Nu există acest diagnostic. Este un mit foarte răspândit în Europa de Est.
2. „Mi-a fost frig și am făcut infecție urinară.”
Infecțiile urinare sunt cauzate de bacterii, nu de temperatură.
3. „HPV pozitiv înseamnă automat cancer.”
Fals. Majoritatea infecțiilor se elimină spontan”, a încheiat medicul Delia Angelescu.
