Ce se servea la primul restaurant vegetarian deschis în București în 1908

Ce se servea la primul restaurant vegetarian deschis în București în 1908. Concret, pe 23 noiembrie 1908, a apărut primul astfel de local din Capitală. Acesta se afla chiar lângă Biserica Albă, pe strada George Enescu de astăzi, și a fost realizat de Asociația Vegetarienilor din România

O astfel de organizație exista deja în România în 1908, în condițiile în care prima Societate Vegetariană a fost fondată în Anglia în 1847, iar în 1908 a apărut Uniunea Vegetariană Internațională.

Ce se servea la primul restaurant vegetarian deschis în București în 1908. Marele banchet inaugural

Deschiderea localului a fost marcată cu un banchet inaugural, unde au participat oficialități, personalități, precum dr. I. Cantacuzino, directorul general al serviciului sanitar, oameni din presă dar și membri ai Asociației Vegetarienilor din România (dr. C. Parhon-președinte, dr. Al. Kaminscki-vicepreședinte, dr. N. Frangulea-vicepreședinte, dr. V. Bușilă-casier, A. Popescu-membru și avocat I.N. Țimiraș-secretar general).

Președintele organizației, dr. Constantin Parhon, a și ținut un discurs în cadrul căruia a prezentat succesul pe care vegetarianismul îl are în ale țări din lume, avantajele acestei diete, dar și motivul pentru care a fost realizat acest restaurant.

Potrivit acestuia, restaurantul avea ca scop promovarea unei diete vegetariene în rândul bucureștenilor.

 Meniul de la banchet

Supă de zarzavat
Unt, ridichi de lună, măsline
Salsifis à la Polonaise
Mazăre cu pateuri de ciuperci
Salată amestecată
Friptură de conopidă
Mei cu lapte
Compot din diferite fructe
Cremă de vanilie
Plăcintă cu mere
Brânzeturi diferite
Struguri, mere, pere, mandarine, migdale, alune, nuci
Cafea „Natura” din cereale
Pâine integrală
Must de Drăgășani.

Ironii în presa vremii

După cum scria G. Ranetti, scriitor la publicația de satiră „Furnica”, „regimul vegetarian se poate recomanda numai din când în când ca o variațiune igienică și chiar plăcută și, în așa fel practicat, noi românii avem deja de mult regimul vegetarian sub forma posturilor prescrise de biserica ortodoxă”.

Mai mult, acesta condamnă pe „fanaticii vegetarieni” și condamnă conducerea țării, lansând ironii către dr. I. Cantacuzino, care fusese prezent la banchet.

Astfel, ziaristul amintește în „Furnica” faptul că „regimul vegetarian se practică de mult de către imensa majoritate a poporului român”, mai exact de peste cinci milioane de „țărani”, care consumă exclusiv alimente vegetariene.

Ani de maximă popularitate

Mâncarea de la „Natura” era extrem de populară printre bucureșteni, fapt care era ușor de observat când vedeai că saloanele sale nu se mai golesc.

Trei ani mai târziu, în 1911, restaurantul se mută pe strada Corabia 3, Georges Clemenceau de azi. Aici sunt organizate cercuri săptămânale cu tematică literar-artistică de către Asociația Vegetarienilor din România, unde se discută stilul de viață vegetarian, se dansează și în fiecare săptămână se strânge o mulțime impresionantă, atât de impresionantă încât întâlnirile se mută de aici în sala de licitațiuni de la „Muntele de Pietate” din București.

În ciuda faptului că restaurantul s-a mutat tot pe strada Corabia, la numărul 6, zilele lui „Natura” erau numărate. Restaurantul vegetarian, care acum beneficia de o grădină superbă, avea să dispară odată cu intrarea României în Primul Război Mondial