Cea mai mare scădere a salariului real din România din ultimii 15 ani. Datele sunt șocante
Încetinirea creșterilor nominale ale salariilor, concomitent cu o inflație foarte ridicată, a dus dinamica salarială la -5%, cel mai scăzut nivel de la „tăierile lui Emil Boc” din timpul crizei economice din 2010, arată jurnalistul Profit.ro Mihai Baniță într-o analiză recentă.
Mai mult, se pare că situația este de așteptat să mai continue cel puțin câteva luni, posibil un an, până ce valul inflaționist va ieși din calculul statistic.
Creșterea salariului mediu net a încetinit de la aproape 10% în martie la 4,4% în august, cele mai slabe cifre de după primele luni ale pandemiei COVID-19 și într-un context mai larg, printre cele mai slabe din ultimii 11 ani, conform analizei Profit.ro.
În timp ce creșterea lefurilor a încetinit puternic, inflația a accelerat semnificativ în ultimele luni până aproape de 10%, pe fondul unei combinații de scumpire a energiei pentru clienții casnici și de creștere a taxelor de consum (TVA și accize).
Ajustat cu inflația, salariul mediu net a scăzut cu 5% față de august 2024, cea mai mare cădere de după 2010-2011, când tăierile de salarii din sectorul bugetar din vremea guvernului Emil Boc, cuplate și atunci cu efectele inflaționiste ale creșterii TVA, au dus simultan la o cvasi-stagnare a salariului net și o scădere reală cu un vârf de aproape 10% în toamna lui 2010.
Efectele salariilor reale mai mici se văd deja în declinul consumului, de 4% în termeni anuali în august (date ajustate cu inflația), arată o analiză UniCredit Bank România.
„Scăderea poate fi explicată prin erodarea puterii de cumpărare a consumatorilor, deoarece dinamica anuală a salariului real a intrat în teritoriul negativ începând cu luna iulie, din cauza inflației în creștere și a temperării creșterii salariilor nominale”, arată Anca Negrescu și Alexander Ragea, economiști ai UniCredit.
Ce s-a întâmplat în 2010
Guvernul a fost forțat în 2010 să ia măsuri de austeritate și să apeleze la credite de la Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, după ce an la rând nu a reușit să controleze deficitul bugetar, cu măsurile amânate mereu în perioada electorală.
Similar perioadei de atunci, măsurile de corecție a deficitului bugetar nu doar că au întârziat, dar anul trecut cheltuielile au fost crescute puternic: 24% la salarii, +17% la pensii, +21% la achiziții, +91% la cheltuieli de investiții din surse interne în an electoral, astfel că deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB, foarte aproape de recordul de 9,4% din 2009. De la 1 ianuarie 2025, salariile bugetarilor au fost înghețate, ceea ce a redus din presiunea pe buget, care nici în aceste condiții nu este într-o recuperare decisivă, cu un deficit de 8,4% din PIB estimat pentru acest an în rectificare.
Spre deosebire de 2010, salariile bugetarilor nu au fost tăiate explicit, deși unele sporuri au fost eliminate, cu efectul scăderii în cu 0,3% a salariului în administrație față de august 2024 și cu 0,8% în sănătate, deși toate prevederile nu au intrat încă în vigoare.
Rata inflației a rămas la 9,9% în septembrie
Rata inflației a rămas la 9,9% în septembrie, pe fondul recoltei de toamnă și a scăderii prețurilor la legume și fructe, în timp ce inflația la produse și mai ales servicii a rămas ridicată. Atât BNR, cât și analiștii băncilor comerciale, preconizează că inflația va scădea de aici treptat în lunile următoare.
Cererea mai mică din economie ar urma să contribuie la domolirea prețurilor, iar din vara anului viitor va avea un puternic impact și efectul (statistic) de bază.
„Fundamental, încetinirea consumului și creșterea salariilor rămân principala forță dezinflaționistă”, arată economiștii ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea. Ei notează scăderea vânzărilor cu amănuntul și moderarea salariilor la un nivel „foarte scăzut dintr-o perspectivă istorică, adesea asociat cu dificultăți economice”.
BCR estimează că vârful de inflație a fost atins în septembrie și că cel mai probabil nu vom vedea un nivel de două cifre în acest an. Rata ar urma să scadă la 9,7% la final de 2025 și la 3,7% la finele lui 2026, deși rămân însă necunoscute importante.
„La sfârșitul lunii martie a anului viitor, plafonarea prețurilor la gazele naturale și plafonarea adaosurilor comerciale pentru unele produse alimentare de bază urmează să expire. Aceste două evenimente reprezintă, în opinia noastră, principalele surse de incertitudine și ar putea aduce un anumit risc de creștere pentru previziunile noastre de la sfârșitul anului”, notează Vlad Ioniță, economist la BCR.
