Cine joacă într-un film cu pensionari
Pensionarii reprezintă multe voturi, sunt conștiincioși după o viață de muncă și consideră că a merge la urne este o datorie cetățenească. În toate statele europene. Dar sunt folosiți mereu pentru a se introduce drepturi în prag de alegeri sau pentru a explica eșecul.
Când pierde stânga, apreciază că n-a găsit bani destui pentru diverse facilități. Când pierde dreapta, mai ales în detrimentului unor ultrași politici, dă vina pe criză.
Ei bine, de asta s-a prins și propaganda rusească, care și-a propus să folosească pensionarii din țările est-europene pe post de levier, pentru instalarea unor actori politici deschiși la asociațiile de prietenie cu Rusia.
Cum au mai mult timp, iar foarte mulți suportă greu singurătatea sau depărtarea de copii, pensionarii petrec mult timp pe rețelele sociale. Unde, ce să vezi, funcționează adevărate canale de propagandă, cu predicate alese pentru a le merge la suflet. Psihicul pensionarului este de așa natură încât își dorește în primul rând liniște, siguranță, sănătate.
De asta, „informațiile” abundă cu repeziciune amețitoare, combinând date certe (puține, cu funcție de credibilizare) împănate cu spaime sistemice legate de război, foame, frig. Sancțiunile împotriva Rusiei și decuplarea UE de la gazul rusesc, care n-au dus la faliment energetic, au retezat un șarpe din capul Medusei, dar au rămas ceilalți, care au primit combustibil. De pildă, exacerbarea mesajelor de decuplare de la agenda UE, care a pedepsit Rusia.
Firește, autorii enunțurilor se fac că nu există o diferență între perioadele din sec. 19 – prima parte a sec. 20 caracterizate prin mișcările de emancipare națională și actuala construcție europeană, împotriva căreia luptă. Nu citează nici din cugetările lui B.P. Hașdeu sau Titu Maiorescu despre integrarea europeană, și nici din cele a lui Noica, Rădulescu-Motru sau Eliade. Adică integrarea care aduce progres, dar cu obligația conservării spiritualității. Ceea ce se și întâmplă. Activarea unor teme istorice, însă, se face parșiv, folosindu-se mentalul colectiv al bunicilor noștri în sensul activării urii față de marile puteri, care au pedepsit Rusia, prin urmare au crescut prețurile la utilități, mâncare și medicamente. Da, atât de simplu. Și firește, se caută un vinovat de serviciu, întrupat în persoana lui Zelenski. Ați auzit, firește, ideea că președintele Ucrainei ar trebui să cedeze teritorii pentru a se ajunge la pace.
Este un topic esențial cu care sunt inundate mințile utilizatorilor de rețele sociale pensionari. Propagandiștii sunt pregătiți și pentru întrebarea „dar dacă atacă și Republica Moldova?”. Întrebarea este folosită ca argument: „păi tocmai de asta trebuie să cedeze Zelenski”.
Și aici, teoretic, discuția se încheie. Dacă nu, urmează plusarea: ce facem dacă merge și mai departe?
N-o să meargă. Într-un conflict cu NATO, Rusia rezistă mai puțin de 48 de ore. Asta o știu toți. Și oricât de tulburat ar fi Putin, nu-și va rade de pe fața pământului propriul popor.
Nu așa dorește să fie ținut minte.
