România, campioană la generația fără viitor. Jumătate de milion de tineri nu au nici loc de muncă, nici nu studiază
Dacă în vremurile vechi ne mândream cu personalități ce aveau să scrie istorie în domeniul medicinei, literaturii, artei, etc., în prezent ajungem să ne dăm seama că România este țara în care până și viitorul a intrat în șomaj. În timp ce ne lăudăm cu reușite invizibile, luptăm pentru așa zisele drepturi fără obligații la locurile de muncă, realitatea este una fără precedent atunci când vine vorba despre generațiile care trebuie să ducă viitorul țării mai departe: 500.000 de tineri nici NU muncesc, nici NU studiază.
Jumătate de milion de tineri din România trăiesc pe pauză
Deși ignorăm tot mai mult această situație, am putea spune că este o adevărată catastrofă, asta deoarece vorbim despre o generație care va intra în viitor pe piața muncii, va contribui mult mai târziu la sistemul de asigurări sociale, la economie și la societate.
În cazul multor tineri, lipsa interesului pentru muncă este dată de lipsa de educație în acest domeniu, dar și de lipsa oportunității de a învăța lucruri practice.
Să începem cu începutul…România deține recordul în Uniunea Europeană (UE) în rândul tinerilor care nici nu muncesc, nici nu urmează vreun curs sau merg la vreo școală. Așadar, 19% dintre tinerele speranțe, actuale drumuri către un viitor eșuat.
În limba engleză, ei se numesc NEETS (neither in employment nor in education and training – nici angajați, nici beneficiari de educație sau alt tip de pregătire), iar media lor în UE a fost, în 2024, de 11%.
Când vine vorba despre țara noastră, suntem și noi campioni, în sfârșit, la ceva! Însă campioni la lucruri negative. În anul 2024, România a avut cei mai mulți tineri din Uniunea Europeană care nu munceau deloc sau în baza unui contract înregistrat, nu urmau o școală sau vreun curs de formare profesională.
Șomajul și abandonul școlar…și ele în top
Cât despre șomajul în rândul tinerilor România deține recordul în Uniunea Europeană; în ianuarie-martie 2025 erau șomeri aproape un sfert (24,8%) dintre cei care au între 15 și 24 de ani.
Așadar, în vara acestui an, șomajul în rândul tinerilor era de opt ori mai mare decât șomajul la nivel național pe toate categoriile de vârstă apte de muncă.
Un ultim raport elaborat cu privire la starea învățământului preuniversitar din România 2023 – 2024, în anul școlar 2023/2024, arăta că doar 74,9% din cei care ar fi trebuit să meargă la vreun tip de școală (primară, gimnazială, liceu, colegiu, profesională, facultate etc.) urmau cursuri. E vorba despre cei care au până la 23 de ani.
Iar când vine vorba despre șomaj, un alt eșec major în România, diferența între tinerii de la sate care nu lucrează și cei din orașe este de 7%: 19,4% dintre cei din mediul urban și 26% dintre cei de la țară nu au joburi/nu merg la școală, arată datele Institutului Național de Statistică.
Suntem top doar la lucruri negative
În Uniunea Europeană, România este urmată, în topul țărilor cu cei mai mulți Neets, de Italia – care are peste 15% dintre tineri neocupați. În Olanda, mai puțin de 5% dintre adolescenți și tineri nu merg la școală sau nu muncesc altfel.
În jur 570.000 de tineri români care nu învață și nu muncesc reprezintă peste 20% din totalul celor din Uniune care nu contribuie în niciun fel la pușculița publică și nici nu se pregătesc să o facă.
De ce? Din comoditate, din dorința de a lucra doar de acasă, sau din lipsa de educație cu privire la importanța unui loc de muncă. Mai mult, ultimele studii au arătat faptul că tinerilor le e imposibil să respecte un program fix de la 9 la 17. În prezent, când tot ce zboară se mănâncă și online-ul pare șansa viitorului, tinerii cred că pot trăi doar cu ajutorul rețelelor de socializare, însă influencerii care chiar au venituri substanțiale sunt numărați pe degete.
O generație născută obosită
Aceste decizii ale tinerilor se văd tot mai mult în piramida economică a României. O generație deja obosită, deja fără dorința de a lucra, o generație care va intra mai târziu la muncă, iar aceste decizii vor costa foarte mult, asta deoarece timpul trece iar economia are nevoie de resurse. Nefiind găsite în intern, acestea vor fi aduse tot mai mult din extern.
Între timp, educația continuă să nu mai fie un interes pentru români, încă de mici. Aproape o cincime dintre copiii de clasele 0-VIII nu mai primeau educație formală încă de acum doi ani. În mediul rural, în anul școlar 2023/2024, o treime dintre copii nu au mai ajuns să urmeze gimnaziul, față de mai puțin de 5% dintre elevii din orașe.
Numai în anul școlar 2023/2024, peste 19.000 de copii de nivel primar și gimnazial de la țară au abandonat școala.
De ce jumătate de milion de români au ajuns campioni la statul degeaba
Alexandru Dănescu, membru fondator al Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare (CDBG), autor al studiului „România care nu muncește: Criza invizibilă a pieței muncii”, explica în studiile sale că românii pierd interesul pentru muncă înainte să-l cunoască, de fapt. De ce? Din lipsa de educație în acest sens.
„Milioane de persoane rămân complet în afara pieței muncii în România”, arată Alexandru Dănescu și Roland Kristo în studiul publicat pe site-ul Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare.
Astfel, „o parte din problema deficitului public (n.r. din România) se datorează nivelului scăzut de participare la piața muncii”, argumentează cei doi autori tineri, ambii absolvenți de studii universitare la Londra.
În studiu se mai arată și că „dacă rata de participare pe piața muncii ar ajunge la media UE (n.r. peste 75%), România ar putea obține venituri suplimentare de aproape 1% din PIB (n.r. Produsul Intern Brut) doar din impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Această estimare nu include posibilele economii din scăderea cheltuielilor sociale și nici veniturile indirecte, cum ar fi cele din TVA”.
Un procent din PIB-ul țării reprezintă echivalentul a aproape 37 de miliarde de euro. De exemplu, suma reprezintă costul a cel puțin cinci autostrăzi de tipul Autostrăzii Moldovei.
Oportunități slabe pentru tinerii care ar putea avea un loc de muncă bun
O altă cauză pentru care tinerii nu continuă studiile de bază care i-ar ajuta să se angajeze ar fi slabul acces la oportunități de învățare reală aproape de casă.
Elevii care fac naveta către școli gimnaziale sau licee au avut în ultimii ani mari probleme cu decontarea transportului de către stat. Chiar și în prezent, sumele acordate pentru decontul transportului sunt foarte mici sau greu de obținut.
În mediul rural mai ales, liceele teoretice sau tehnologice sunt la zeci de kilometri distanță de casă.
Iar școlile în care se face învățământ dual (acea formă de învățământ în care companii de stat sau private care au nevoie de angajați formează elevii într-o meserie, le acordă burse, chiar și masă și cazare în cei trei ani de studiu, iar apoi îi angajează) sunt puține.
Statisticile cu privire șomajul înregistrat în luna iunie în România arată clar că, între șomeri, cei mai mulți – 34% – au terminat doar gimnaziul și mai puțin de 5% au studii universitare. Alți aproape 32% dintre șomeri fie nu au studii, fie au terminat numai școala primară.
Indemnizația de șomaj din România, de 43 de ori mai mică decât media din Uniunea Europeană
Autorii menționați anterior în studiul pentru România au observat patru probleme specifice majore:
- participarea economică este inegal distribuită în România – femeile, tinerii și locuitorii din zonele rurale sunt excluși în mod disproporționat;
- aproape jumătate dintre femeile de vârstă activă nu sunt prezente pe piața muncii;
- România înregistrează cel mai ridicat procent de tineri Neet din Uniunea Europeană;
- statul alocă resurse minime pentru formarea profesională, intermedierea locurilor de muncă și sprijinirea șomerilor.
Conform informațiilor Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, în iunie 2025, erau în România 252.146 de şomeri înregistrați. În decembrie 2024, 77,76% din șomerii înregistrați nu primeau indemnizația de șomaj.
„Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pot solicita indemnizația de șomaj prin depunerea unei cereri la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Totuși, mulți aleg să nu facă acest demers.
Valoarea și durata indemnizației sunt stabilite în funcție de veniturile salariale anterioare. Pentru a obține indemnizația timp de 12 luni, șomerul trebuie să fi fost salariat timp de zece ani.
Mai mult, dacă beneficiarul indemnizației refuză să accepte un curs de formare profesională ori un loc de muncă pe care ANOFM îl consideră adecvat pregătirii sale, atunci acesta își poate pierde dreptul la întreaga indemnizație”, este descrisă situația în studiul citat.
Și șomajul este prea mic
De partea cealaltă însă, în România indemnizația de șomaj este foarte mică.
„Să luăm exemplul unei persoane cu un salariu mediu brut de 9.415 de lei și o vechime în muncă de 10 ani.
Pentru această persoană, cuantumul indemnizației ar fi în jur de 1.300 lei/lună, timp de cel mult 12 luni – o sumă modestă, raportată la venitul anterior și la costul vieții.
Acest exemplu individual reflectă o realitate mai largă: România oferă un sprijin financiar foarte redus pentru persoanele aflate în șomaj. Alocăm doar 0,049% din PIB pentru indemnizații de șomaj – de 43 de ori mai puțin decât media europeană”, se arată în cercetarea pieței muncii din România publicată de Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare.
O amplă analiză a organizației neguvernamentale Friedrich-Ebert reliefează faptul că șomajul în rândul tinerilor români „arată că este nevoie de o politică socială și economică la nivel național special dedicată tinerilor, care să adreseze atât problemele de abandon școlar și de calitate a învățământului”.
Organizația susține că guvernul trebuie să adopte „măsuri de susținere financiară a elevilor și cadrelor didactice acolo unde este nevoie”, dar și să adapteze programa școlară la nevoile pieței muncii.
„În paralel, este nevoie și de o campanie de comunicare publică care să combată reticența angajatorilor de a recruta tineri sub 25 de ani”, cred analișii Friedrich-Ebert-Stiftung.
Cum sunt sprijiniți de stat tinerii care vor să muncească
Statul român oferă mai multe beneficii tinerilor care se angajează pentru prima dată. De altfel, și angajatorii care plătesc un debutant primesc sprijin financiar. Se oferă bani pentru salarii, consilieri, formare profesională. Tot ce este de făcut este să se înregistreze toți tinerii care lucrează în bazele de date ale Agențiilor Județene de Ocupare și Formare Profesională (AJOFM).
„Tinerii Neets înregistrați în baza de date a AJOFM beneficiază, în mod gratuit, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de servicii de evaluare şi certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale. Accesul la serviciile gratuite de evaluare şi certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale se face în urma activității de informare şi consiliere profesională sau de mediere”, explică Agenția Naționale de Ocupare și Formare.
Sume oferite de stat angajatorilor care atrag tineri
- Pentru absolvenți de învățământ:
Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, câte 2.250 lei.
- Pentru tinerii Neets:
Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată tineri Neet, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată, câte 2.250 lei, cu obligația menținerii contractului cel puțin 18 luni.
- Pentru tinerii cu risc de marginalizare socială cu care s-au încheiat contracte de solidaritate:
O subvenție egală cu salariul de bază stabilit la data angajării dar nu mai mult de 4 ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării în muncă (n.r. 660 de lei în 2025), până la expirarea contractului de solidaritate. Durata contractului de solidaritate este de maxim 3 ani, dar nu mai puțin de 1 an.
Conform ultimelor date ANOFM, în 2024, peste 180.000 de tineri români care au între 15 și 30 de ani s-au angajat în urma primirii unui ajutor de la stat. Peste 80.000 s-au angajat astfel în primul trimestru din 2025; aproape 14.000 dintre ei au fost tineri Neets, completează ANOFM.
Doar în ultimii ani, ANOFM a luat de la Uniunea Europeană prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014 – 2020, peste 1 miliard de euro din Fondul Social European (FSE) pentru sprijinirea celor care își caută un loc de muncă și a angajatorilor.
În competiție cu propriul nostru viitor
Cei peste jumătate de milion de tineri care nu muncesc și nu studiază nu sunt doar niște cifre într-un raport european. Sunt vise amânate, potențial complet irosit, oameni care ar putea construi România de mâine, dar care astăzi se simt abandonați. Și, dincolo de statistici și clasamente de-a dreptul rușinoase, adevărata dramă este că pierdem generații întregi înainte ca ele să înceapă măcar să trăiască.
Poate că e timpul să înțelegem că nu ei au eșuat, ci noi — ca societate, ca stat, ca națiune — pentru că am lăsat nepăsarea să fie mai puternică decât speranța. Iar dacă acum nu schimbăm ceva, vom ajunge să concurăm, nu pentru noi locuri de muncă în Europa, ci pentru ultimul loc la propriul nostru viitor.
