Decizie CCR: Declarațiile de avere și de interese nu vor mai fi publice. Fără bunurile și veniturile soților și copiilor UPDATE
Curtea Constituțională a decis, joi, cu două opinii separate, că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor, conform unor surse G4media și confirmate apoi de instituție. Decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și obligatorie.
UPDATE: Declarațiile de avere și de interese nu vor mai fi publice
Conform comunicatului CCR, toți demnitarii, funcționarii publici vor trimite declarațiile de avere și de interese direct la ANI și acestea nu vor mai fi publice.
”Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege.”
UPDATE: Comunicatul cu decizia CCR
În aceeași ședință, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori:
– cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt constituționale în măsura în care nu se referă și la drepturile și obligațiile soțului/soției declarantului, precum și ale copiilor majori aflați în întreținerea acestuia;
– cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010 sunt neconstituționale.
În esență, Curtea a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere.
În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private.
Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege.
Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Revine legiuitorului competența de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei și de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
Modificare în declarațiile de avere și de interese
Surse care au preferat anonimatul au declarat pentru G4Media că raportor este Marian Enache, președintele CCR, iar raportul ar fi de admitere a excepției de neconstituționalitate.
Astfel, Curtea a declarat neconstituțional articolul art 3, alin. 2 din Legea privind declarațiile de avere și de interese: ”(2) Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.”
Potrivit surselor G4Media.ro, CCR a declarat neconstituțional și articolul art. 12, alin. 6:
”Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii”.
Șase organizații neguvernamentale au făcut, joi, apel la CCR să aplice principiile statului de drept și au atras atenția că ”toate standardele internaționale în materia integrității publice recomandă un sistem transparent al declarațiilor de avere și de interese”.
Controlul averilor, din 1996
Declarațiile de avere au fost introduse oficial în România prin Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control, și a funcționarilor publici. Însă la acel moment nu exista și un instrument de control.
Totuși, sistemul s-a consolidat și extins semnificativ abia după anul 2003, odată cu presiunile legate de integrarea României în Uniunea Europeană. Un moment-cheie a fost adoptarea Legii nr. 161/2003, cunoscută ca „pachetul anticorupție”, care a impus obligativitatea declarațiilor de avere pentru un spectru mult mai larg de funcționari și demnitari publici, precum și publicarea acestora.
Ulterior, prin Legea nr. 144/2007, a fost înființată Agenția Națională de Integritate (ANI), care are rolul de a verifica aceste declarații.
