EXCLUSIV Bugetul 2024, criticat de analiști: ”O culegere de bune intenții, cu iz electoral”. Ce îi așteaptă pe români
Trecut cu scandal, dar fără emoții prin Parlament, bugetul 2024 e criticat de analiști. Adrian Negrescu, consultant financiar a declarat pentru Mediaflux că documentul elaborat de Guvern e nimic altceva decât o culegere cu iz electoral pentru a acoperi creșterile de salarii și pensii. Polița, avertizează analistul, o vor plăti toți români, în 2025.
Bugetul 2024, criticat de analiști
Consultatul financiar, Adrian Negrescu consideră că cifrele trecute în buget nu au legătură cu realitatea economică a țării și că totul a fost făcut cu iz electoral, în contextul celor 4 runde de alegeri la care vor fi chemați românii anul viitor.
”E un buget ireal de optimism, o culegere de bune intenții, menite să scoată în evidență niște argumente electorale: creșterea bugetului pentru sănătate, pentru educație, creșterea bugetului pentru investiții. Însă toate acestea sunt trecute pe hârtie, nu neapărat în realitate se vor întâmpla pentru că, din păcate, economia nu se ridică la nivelul așteptărilor autorităților. Producția industrială scade de 10 luni încoace, comerțul-motorul economiei dă semne de rateu.”, a explicat Negrescu pentru Mediaflux.
Consultantul financiar consideră că România nu are nicio șansă să acopere cheltuielile decât prin împrumuturi.
”Singura sursă de finanțare cu adevărat sigură pentru 2024 o reprezintă, din păcate, împrumutul public. Am împrumutat în 2023 undeva la 40 mld euro, probabil anul viitor vom împrumuta 60 mld euro pentru a duce acest buget pe o linie cât de cât sustenabilă.
Dar e un buget cu iz electoral și nimic altceva și nimic altceva și trebuie privit ca atare. Probabil va cuprinde numeroase modificări în 2024 pentru a răspunde așteptările, mai ales celor cu iz electoral legate de creșterea salariilor și a pensiilor.”, a precizat Adrian Negrescu.
Anul viitor, veniturile bugetului general ar urma să fie de 586 de miliarde de lei, în creștere cu 13% față de 2023. Iar cheltuielile, de aproape 673 de miliarde de lei, cu 9% mai mari. Totul pe fondul unei creșteri economice de 3,4% și al unui deficit bugetar de 5% din PIB.
Ne așteaptă TVA crescut în 2025
Poliția pentru toate deciziile financiare luate în ultima perioadă o vom plăti în 2025, atunci când e posibil să ne confruntăm cu un TVA crescut la tot ce consumăm. Și micile firme vor fi în pericol.
”2025 e anul în care vom plăti cu vârf și îndesat acești 2 ani de reforme amânate, ratate și neluate în calcul. 2025 e un an în care probabil vom vedea o creștere a TVA-ului sau un TVA unic 19 sau 23% la tot ceea ce consumăm în economie. Probabil vor dispărea microîntreprinderile ca formă de organizare sau vor fi eliminate, și mai drastic, astfel încât toate firmele din România vor fi nevoie să treacă la impozitul de 16% sau poate chiar mai mult.
Probabil că în 2025 vom vedea un impozit la dividende de 10% și alte multe măsuri de tip fiscal care vor îngreuna și mai mult funcționarea economiei. Din păcate, suntem pe drumul deschis către o recesiune amplă în România pe care nu o vom putea estompa probabil decât prin atragerea de fonduri europene. Dar, fondurile europene pentru România sunt ca o Fata Morgana: arată foarte bine pe hârtie, dar, când e vorba de absorbție, stăm cel mai prost din Europa”, mai avertizează Adrian Negrescu, într-un interviu pentru Mediaflux.
Riscuri după implementarea măsurii E-factura
Consultantul fiscal Adrian Negrescu a criticat și graba cu care s-a introdus E-factura, o decizie luată fără niciun fel de studiu de caz. Riscul este ca firmele, dar și statul să aibă întârziere în încasarea banilor.
”O decizie fără cap și fără coadă: introducerea E-factura de la 1 ianuarie, care va genera ample probleme în economie și inclusiv statului. Gândiți-vă, sunt peste 1 milion de facturi care vor fi nevoite să treacă prin serverele ANAF, servere care nu sunt capabile să gestioneze un asemenea flux de date în momentul acesta. Astfel, multe dintre companii vor întârzia să-și emită facturile, își vor primi cu greutate banii de la parteneri, iar statul, la rândul său, va încasa mai greu banii din economie.
Dacă tot voiam să luăm niște măsuri antievazioniste și E-factura este o măsură pozitivă în ansamblu, trebuia mai întâi să testăm, să mergem cu niște sisteme în paralel, să încercăm să vedem dacă funcționează și abia după aceea să venim cu o decizie de implementare fără niciun fel de studiu de caz”, a explicat Adrian Negrescu.
Potrivit informațiilor transmise instituției de Ministerul Finanțelor, la fundamentarea veniturilor bugetare pentru anul 2024 au fost luate în calcul, pe de o parte, venituri suplimentare preconizate a se încasa ca urmare a digitalizării ANAF, în cuantum de 10,5 miliarde lei, respectiv sume în valoare de 8,5 miliarde lei provenind dintr-o anticipată creștere a eficienței colectării și reducere a evaziunii fiscale.
