EXCLUSIV Profesorii se revoltă după declarațiile lui Bolojan. 10% din personal va dispărea din sistem, iar cadrele didactice vor munci o lună în plus pe an. E a 14-a zi de proteste FOTO
Profesorii nu fac niciun pas înapoi, iar nemulțumirile cresc de la o zi la alta pe măsură ce guvernanții nu fac decât să toarne gaz pe foc prin declarații cel puțin provocatoare. Mediaflux a stat de vorbă cu Răzvan Rapcea, președinte Liga Salariaților din Învățământul Preuniversitar Sector 6, în ziua a 14-a de proteste.
Profesorii se revoltă după declarațiile premierului Bolojan
Este a 14-a zi în care cadrele didactice își strigă nemulțumirile în stradă. De această dată, oamenii au scos în față pancarde ilustrate cu microbuze școlare, referire la achizițiile ilegale a 1.300 de microbuze școlare electrice cumpărate în ultimii doi ani cu bani din PNRR, vehicule pentru care autoritățile au plătit peste 200 de mii de euro bucata, dublu față de prețul de piață.
„Scor Legea 141/2025: Sinecuri – Educație 1-0”, „Uniți suntem puternici” se putea citi pe pancardele și afișele purtate de protestatari la manifestația de miercuri.
Calcule eronate privind norma didactică
Cadrele didactice nu au trecut ușor nici peste declarațiile de săptămâna trecută ale premierului Ilie Bolojan care a ținut să le transmită un mesaj destul de controversat. Acesta a susținut că normele didactice ar fi scăzut „în acești ani” și că, în pofida acestui lucru, dar și scăderii numărului de elevi la clasă și creșterii salariilor, nu a existat o „îmbunătățire globală a sistemului de învățământ”.
”Creșterile de salarii au apărut în urma grevei și în urma condițiilor precare în care era învățământul în momentul respectiv. Ne-am dus cât de cât într-o normalitate atunci. Nu s-au respectat toate promisiunile din ordonanța 57. Asta este clar. Deci nu s-a mai ajuns ca salariul debutantului să fie salariul mediu brut pe economie și ne-am îndepărtat de obiectivul respectiv. Premierul nu a scos un cuvânt despre asta, că a existat o ordonanță în 2023, în iunie, și nu s-au respectat termenii.
Și cu norma didactică, că ar fi scăzut, au fost niște calcule eronate ale Guvernului, practic și ale ministrului David, prin care se luau în calcul reducerea de normă care există în învățământ pentru profesorii cu 25 de ani și gradul 1, de la 18 la 16 ore, și pentru cei care făceau mentorat didactic, la fel, o reducere și așa mai departe, dar era imprecisă, pentru că nu toți colegii depuneau o cerere pentru reducerea de normă. Știu că erau 7.000 de oameni la nivelul sistemului. Sistemul are 370.000 de angajați, adică nu se simțea chestia respectivă în așa fel încât să coboare norma didactică.”
Economie la profesori, licitații trucate
”Părerea mea este că trebuie să analizeze mult mai bine situația și aștept să aibă mult mai mare grijă în ceea ce exprimă public vis-a-vis de sectorul de educație. Este un domeniu sensibil, educația astăzi mai ales că este subfinanțată în continuare.
Ideea este că nu vorbești de economie în educație în momentul în care tu ai licitații trucate în SEAP, da, știți, cu lungimea microbuzelor școlare electrice, cu prețuri dublate și așa mai departe. Și tu faci 70 de milioane economie în educație la nivelul unui an școlar în momentul în care tu umfli niște microbuze școlare cu 100 mil euro.”, explică Răzvan Rapcea, președinte Liga Salariațialor din Învățământul Preuniversitar Sector 6.
Zeci de kilometri între școli
Liderul de sindicat a vorbit și despre faptul că, în țară, se va simți puternic măsura creșterii normei didactice. Cadrele didactice vor fi nevoite să bată kilometri întregi de la o școală, la alta. Soluția ministrului la această problemă i-a lăsat pe oameni fără replică.
”La nivel de București nu se simte, doar în periferie. Sunt județe unde nu exista plată cu ora, respectiv Dâmbovița. A fost întrebat ministrul David, când au fost discuții cu sindicatele, unde merg oamenii să facă orele suplimentare care apar în norma mărită. Iar răspunsul a fost că există județe în jur. Adică un răspuns dat așa, în doi peri, fără o analiză. Nu poți să-l pui până să alerge 40-50 de kilometri, să mai efectueze două ore nu știu unde. Nu câștigă pe cele două ore cât cheltuie în provincie.
Există o altă problemă. Noi aveam, într-o lună de zile, 72 de ore la un profesor, adică 18 ore pe săptămână. La momentul în care se mărește norma didactică pe un număr de 10 luni pe an. Sunt 36 de săptămâni, 35-36 de săptămâni de lucru într-un an. Da. În educație.”
10% din personal va dispărea din sistem
”La două ore pe săptămână ajungem, practic, să egalăm o normă didactică pe lună de zile. Deci un profesor muncește pe an o lună în plus. Asta-i calculul simplu.
O lună în plus înseamnă, practic, aproape 10% muncă în plus și 10% colegi în minus. Așa s-a făcut calculul. Practic se elimină 10% din personalul de predare.
Asta se întâmplă numai pe gimnaziu practic, adică pe 160.000 de cadre didactice care se prezintă în gimnaziu, în care la primar doar se mărește orele mediale iar posturile rămân aceleași.
Deci se simte numai pe gimnaziu, învățământ profesional, așa și mai departe, și se elimină 14-15.000 de norme, practic. Ei spun că elimină plata cu ora, dar sunt județe unde nu există plată cu ora și unde o să se simtă, practic, restrângere de activitate, adică colegi pleacă acasă. Nu au nici să-și realizeze norma didactică, ori ajung să lucreze sub norma didactică, dacă refuză acolo unde le dă inspectoratul respectiv, poate în alt județ, dar poate să refuze omul, dă o declarație că nu poate să ajungă nu știu unde și va lucra și va fi plătit sub. Asta e realitatea în provincie. ”, ne-a mai declarat Răzvan Rapcea.
O oră de predat: între 22 și 26 de lei
Revolta în spațiul public a venit și după ce s-a calculat cât câștigă un profesor pentru o oră predată: mai puțin sau egal cu nivel minim de salarizare.
”Undeva între 22 și 26 de lei ora. Da, 22 și 26. Gândiți-vă că este sub nivelul de salarizare pe salariu minim.
Adică noi am pus ministrului pe masă când au fost discuțile, în momentul în care cineva prestează o activitate la minim pe economie, de fapt este peste plata cu ora din învățământ. Noi am dat de exemplu firme de curățenie sau unde sunt salarii foarte jos și practic, sunt peste profesorii care predau, ceea ce este strigător la cer.”, a ținut să precizeze președintele FLSIP Sector 6.
”Dacă nu investiți în educație, construiți pușcării”
Cadrele didactice sunt hotărâte să nu înceapă anul școlar 2025-2026 și să nu-l deschidă în mod festiv. La fel ca 2023, oamenii din sistem mai speră ca guvernanții să înțeleagă importanța educației pentru viitorul țării și să-i acorde atenția cuvenită. Dacă procentul de 6% din PIB (cerut de lege) nu a fost niciodată respectat, măcar profesorii să poată primi respectul care li se cuvine.
”Avem mulți colegi hotărâți să nu înceapă anul școlar, să nu se deschidă festiv anul școlar. Sperăm ca guvernul să se trezească în 12-a ceas și să ia niște măsuri care să ducă la o normalitate în învățământ.
Când s-a mers la guvern, unul din liderii din sindicat a spus, la adresa lui Bolojan, că, dacă nu investiți în educație, construiți pușcării.
Pentru că nu se simte astăzi, se va simți peste 10 ani, peste 12 ani, când se încheie un ciclu de educație.
Nu vor mai fi nici Bolojan, nici David, la vremea respectivă, să răspundă. Societatea va simți, practic, impactul măsurilor care se iau astăzi în mulți ani de acum încolo.
Și de asta nu sunt conștienți părinții și cei care, practic, ar trebui să ne sprijine în demersuri pentru că e interesul copiilor lor la mijloc. ”, concluzionează Răzvan Rapcea în interviul acordat Mediaflux.
